Care este distanta minima la care trebuie amplasata o ferma de porci fata de zonele locuite ?

De când Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat că România va trimite atașați agricoli în cele mai importante țări in care am putea exporta, probabil începând cu anul 2015, iar China este prima țară vizată, multi au inceput să se gândească că infiintarea unei ferme de porci nu e o idee rea. Dacă planurile guvernantilor devin realitate nu vom fi in stare să producem atâta cât cer chinezii. Si chiar dacă nu ne ies planurile cu chinezii ne gândim la faptul că populatia globului este in continuă crestere si ca atare cererea de carne va avea si ea un trend ascendent.

Primul pas pentru oricine se gândeste la această idee de afaceri este să aleagă o locatie pentru infiintarea fermei. Evident, trebuie să fie un loc care să iti permită extinderea in cazul in care afacerea merge bine, si unde să ai acces la utilitati (energie, apa).

Dacă iti pui ferma undeva in mijlocul campului in mod sigur vei avea spatiu pentru extinderi ulterioare, dar poti avea surpriza să te coste “o avere” racordarea la reteaua de energie electrică. Asa că ar fi bine să iti faci ferma cat mai aproape de retelele de utilităti existente, adică aproape de sat. In această situatie pot apare insă probleme, deoarece există anumite reglementări care interzic amplasarea fermelor de animale la distante mici de zonele locuite.

Pe data de 21 februarie 2014 in Monitorul Oficial nr. 127 a fost publicat Ordinul nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.

Potrivit Art. 11 din acest ordin distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele:

– Ferme de porci, între 7–20 de capete: .........................  100 m

– Ferme de porci, între 21–50 de capete: .......................  200 m

– Ferme de porci, între 51–1.000 de capete: ..................   500 m

– Complexuri de porci, între 1.000–10.000 de capete: ... 1.000 m

– Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ......... 1.500 m

– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ......... 1.000 m

– Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: ... 1.000 m

Teoretic o mică fermă de porci o poti face la 100 m de zona locuită, dar mai mult ca sigur că vei avea nevoie si de o platformă pentru depozitarea dejecţiilor porcine, ceea ce inseamnă că trebuie să iti faci ferma la o distantă de minim 1.000 m de “ultima casă”.

Oricum, fată de distantele prevazute in acest Ordin ar mai trebui sa lasi niste spatiu, deoarece poti să ai surpriza neplăcută ca vecinii să reclame că sunt deranjati de miros, chiar dacă esti la 1.000 m de casa lor.

Fermele de subzistentă - o sansă pentru o viată sănătoasă, dar o piedică in calea agriculturii moderne

Potrivit ultimului recensământ in satele și comunele României trăiesc 9.256 mii de locuitori, ceea ce reprezintă aprox. 46% din totalul populaţiei (INS). Faţă de penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul rural a scăzut 1,3 %, dar in continuare avem o pondere ridicată a polulatiei in mediul rural. La fel, si ponderea sectorului agricol în economia României este ridicată. Conform datelor statistice din ultimii ani ponderea sectorului agricol în economia României rămâne aproape dublă faţă de media statelor din jurul nostru (ex: Polonia şi Ungaria) şi chiar de peste trei ori mai mare decât media europeană. 

Desi agricultura pare să fie o activitate importantă pentru români, cand vorbim de productie si productivitate cifrele nu arată deloc bine pentru noi. România prezintă discrepanţe semnificative faţă de UE ‐ 27 şi în materie de productivitate a sectorului agricol: chiar şi în anii agricoli favorabili, nivelul productivității se situează sub 50% din media UE ‐ 27 ! Unul din principalele motive ale acestor performante economice extrem de modeste o reprezintă ponderea ridicată a agriculturii de subzistentă.

Dimensiunea medie a unei ferme în Uniunea Europeană este de 14,3 ha, iar în România de 3,45 ha (de peste 4 ori mai mică). Un procent de 93% din numărul total de ferme româneşti aveau o suprafață mai mică de 5 hectare (în 2010) și dețineau 29,6% din totalul suprafeţei agricole utilizate, in timp ce in UE ponderea fermelor sub 5 hectare este de 69%, iar suprafața ocupată de acestea de 6%.

Fragmentarea excesivă a proprietății influențează negativ punerea în valoare a resurselor agricole, avand efecte nefavorabile asupra economiei rurale şi asupra veniturilor agricultorilor. Teoretic, sau mai bine zis in cifre, Romania ar sta mult mai bine dacă micile ferme ar fi desfiintate si am avea si noi exploatatii de mari dimensiuni. Asta le-ar permite marilor fermieri români să isi crească productivitatea si să obtină produse agricole la preturi competitive, poate chiar mai bune decat cele ale fermierilor din tările dezvoltate din UE. Pană aici nimic rău, căci asta ar insemna scăderea importurilor, si pană la urmă scăderea preturilor la alimente, lucru dorit de toti cetătenii României.

Intrebarea care se pune dacă implementarea unor măsuri de descurajare a micilor fermieri este benefică din toate punctele de vedere. Nu trebuie să stăm mult pe ganduri ca să ne dăm seama că renuntarea la micile ferme ar fi din anumite puncte de vedere un pas inapoi.

De curand in Romania a avut loc un eveniment interesant, care confirmă această teorie. Ministerul Agriculturii împreună cu USAMV Bucuresti au organizat o conferintă cu tema "Ferma de familie hrăneste lumea, protejand Planeta".  O bună parte din expertii care au participat la acest eveniment au fost de acord că produsele oferite de fermele de familie răspund mai bine cerintelor consumatorilor si că aproximativ 85% din produsele agroalimentare romanesti ating un standard ridicat de calitate. Pe de altă parte a fost scos in evidentă faptul că produsele noastre sunt bune si sănătoase, dar nu sunt competitive pe piata internatională din cauza pretului ridicat.

Este clar că o entitate economică nu poate supravietui multă vreme dacă nu are preturi competitive, si daca ne gandim doar la asta ar trebui sa renuntam la ideea fermelor mici, dar in acest caz nu trebuie să uităm un lucru foarte important: săntătea omului. Marii fermieri obtin o productivitate ridicată folosind chimicale si organisme modificate genetic. Acest lucru este necesar, căci agricultura mondială nu poate face fată cresterii populatiei si ritmului de crestere a cererii pentru produse agricole, dar in acelasi timp agricultura trebuie să le ofere solutii si celor care doresc să trăiască sănătos. In prezent in Romania dacă vrei să mănânci sănătos cea mai bună solutie este să iti faci o mică fermă la tară sau, in cazul in care nu ai acestă posibiltate, să inchei un contract cu un mic fermier care să iti livreze periodic produse ecologice.

Probabil că si in România numărul fermelor de subzistentă ar trebui să scadă, dar in mod sigur desfiintarea acestora nu ar fi o ideea prea bună pentru sănătatea romanilor. Cârcotaşii vor spune că argumentele folosite mai devreme pentru incurajarea micilor ferme sunt false, deoarece si micii fermieri folosesc mai nou chimicale. Este adevărat: multi “au imbrătisat avantajele chimicalelor”, si tocmai de aceea cel mai bun lucru pentru Romania ar fi ca statul, prin programele pe care le implementeaza să sprijine micile ferme care produc ecologic. Astfel s-ar salva mii de locuri de muncă iar cetătenii României ar avea sanse mai mari să ducă o viată sănătoasă.

Nu distrugeti micile ferme ecologice ! Vom regreta cu totii mai tarziu !

V.T.

România va beneficia în 2014-2020 de peste 9 miliarde euro din FEADR

România va beneficia în perioada 2014-2020 de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), a declarat pentru AGERPRES, Carmen Mihaela Boteanu, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

'Unul din programele prin care acești bani vor ajunge în România este Programul Național de Dezvoltare Rurală, care va beneficia de un buget de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), plus buget de stat, cofinanțare națională', a afirmat Boteanu referindu-se la oportunitățile de finanțare de care va beneficia țara noastră.

Ea a precizat că banii se vor aloca atât pentru exploatații agricole, ferme zootehnice și vegetale, cât și pentru procesare, punându-se accent pe crearea lanțului scurt de aprovizionare, adică investiții care să cuprindă atât ferme, cât și depozite unde se colectează, sortează, procesează, astfel încât produsele să aibă o valoare adăugată mult mai ridicată și evident să fie competitive pe alte piețe.

Tot în cadrul acestui program există posibilități de finanțare pentru infrastructură, România având mare nevoie de acest tip de investiții, a adăugat Boteanu.

'Fondurile vor fi folosite pentru infrastructura de transport, infrastructură de apă potabilă și ape uzate, dar și de investiții educaționale, sociale, chiar și în domeniul sănătății, adică dispensarele din mediul rural.

O alocare semnificativă, de circa 30% din suma totală, va fi îndreptată spre măsurile de agromediu și climă, în vreme ce Grupurile de Acțiune Locală (GAL), care contribuie la dezvoltarea comunității, beneficiază de o alocare de 700 milioane euro. GAL-urile pot dezvolta proiecte atât pe parte de proiecte de infrastructură, cât și pe parte de mediu de afaceri', a precizat Carmen Mihaela Boteanu.

Sursa: AGERPRES

Agricultura a beneficiat de 15 miliarde de euro din fonduri europene in ultimii 10 ani

sursa foto: AGERPRES

Agricultura din România a beneficiat din 2003 și până în 2013 de 15 miliarde de euro din fonduri europene, a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Realitatea TV.

"Din 2003 și până în 2013, chiar și în 2014, au intrat în România 15 miliarde de euro din fonduri de pre-aderare și din alte fonduri la care am avut acces. În anul 2003, când am avut acces la programul Sapard, și de aici și experiența pe care a dobândit-o MADR în gestionarea fondurilor europene, a intrat o sumă foarte mică, 6 milioane de euro, iar în anul 2004 circa 232 de milioane de euro. Am ajuns, însă, în 2013 să avem 2,7 miliarde de euro", a spus Constantin.

Acesta a reamintit că anul trecut a fost primul an în care balanța comercială cu produse agricole a fost pozitivă, menționând totodată importanța de a investi în agricultură, domeniul cu cele mai importate surse de finanțare din fonduri europene.

"Am reușit pentru prima dată, după 20 de ani, să avem balanța cu produse agroalimentare pe pozitiv, adică să reușim să exportăm mai mult decât importăm. Aș vrea să vă dau un sfat și dumneavoastră și telespectatorilor: investiți în agricultură, este domeniul care are cea mai importantă sursă de finanțare din fonduri europene", a subliniat ministrul Agriculturii.

Întrebat dacă i-a dat acest sfat și președintelui Băsescu, șeful MADR a replicat: "Nu i-am dat acest sfat. Nu am fost întrebat, dar i-aș fi dat acest sfat"

"Dincolo de subiectul legat de Nana, faptul că politicieni de vârf în conducerea statului, chiar și președintele Romaniei, investesc în agricultură este un motiv de mândrie. Eu îi sfătuiesc pe toți, pentru că agricultura reprezintă cu adevărat cel mai important motor de creștere în zilele noastre și în perspectivă", a adăugat Daniel Constantin.

SURSA: AGERPRES

Opinia directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație despre risipa de alimente

La Bucuresti se desfăsoara în perioada 29 martie - 4 aprilie 2014 Conferința Regională FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) pentru Europa și Asia Centrală (ERC). Cu acest prilej José Graziano da Silva, Directorul General al Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație FAO și a transmis următorul mesaj:

Anual tone de fructe și legume care au doar mici imperfecțiuni sunt aruncate deoarece oamenii refuza sa le cumpere. Alimentele aruncate de consumatori sau de către magazinele și restauranele care le servesc sunt doar o parte din problemă.

Problema pierderilor înregistrate în rândul consumatorilor în țările cu venituri mici nu este așa de mare, însă cantități uriașe de alimente sunt irosite încă din primele faze ale lantului alimentar.

Pierderile alimentare — de la nivelul fermelor, din timpul procesării, transportului, depozitării și expunerii pe tarabele din piațe — compromit securitatea alimentară în multe zone din Europa și Asia Centrală. În tările în curs de dezvoltare, pierderile înregistrate după recoltare se ridică la un procent de până la 40% din producție.

În Europa, dacă adunăm volumul de alimente aruncate sau risipite de-a lungul întregului lanț alimentar, ajungem la cantități cuprinse între 280 și 300 kg pe cap de locuitor pe an.

Luate împreună, risipa alimentară și pierderile înregistrate la nivel mondial sunt estimate undeva la 1,3 miliarde de tone. Aceasta reprezintă o treime din producția de alimente la nivel mondial. 

Dacă privim spre viitor, cu o populatie globală care va ajunge la nouă miliarde de oameni până în anul 2050, vedem că cerințele legate de asigurarea hranei vor crește continuu. Dacă pierderile cauzate de risipa alimentară ar putea fi reduse la jumătate, creșterea necesară pentru acoperirea nevoilor de hrană ale populației globale ar putea ajunge la doar 25% și nu la 60% cât este estimat în prezent.

Risipa alimentară și deșeurile cauzate de aceasta înregistrează un impact deosebit și asupra mediului înconjurător. Atunci când alimentele sunt risipite sau aruncate, energia, resursele de apă și pământ utilizate pentru producerea lor sunt și ele risipite. Aproximativ 3,3 giga-tone de emisii de gaze cu efect de seră sunt eliberate în atmosferă anual pentru a produce alimente care nu ajung să fie consumate nicodată. În termeni economici ar trebui luate în considerare următoarele: costurile anuale înregistrate ca urmare a risipei și deșeurilor alimentare, exprimate în prețuri de producător, se ridică la 750 de miliarde de USD. Dacă ar fi să luăm în considerare prețurile la nivel de comercianți și costurile legate de mediu, suma respectivă ar putea fi și mai mare. 

Din orice perspectivă am discuta — etică, economică, de mediu sau în termeni de securitate alimentară — pur și simplu nu mai putem tolera pierderea anuală a unei treimi din toată hrana care se produce la nivel mondial.

extras de pe AGERPRES

Noi probleme pentru micii fermieri care isi vand produsele pe marginea drumului sau desfasoara activitati de comert ambulant

In Monitorul oficial din 18 februarie 2014, a fost republicată legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite.

Potrivirt articolului 1 din legea republicată constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate infracţiuni, următoarele:

a) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege;

b) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării, consilii judeţene sau prefecturi;

……………………………..

e) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii. Documentele de provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege;

Desi la prima vedere această lege pare să aibă implicatii asupra agriculturii ea ii va afecta pe o parte din micii fermieri. De aceea, in continuare vom face cateva recomandări micilor producători agricoli care isi vand produsele direct populatiei.

In cazul in care sunteti un mic producător care isi vinde marfa clientilor in piete, targuri si expozitii, in fata casei pe marginea drumului sau ambulant in zone publice trebuie:

• să fiti detinătorul unui certificat de producător. Verificati dacă toate produsele pe care le comercializati sunt inscrise in certificatul dvs.;
• să faceti un aviz de însoţire a mărfii pentru marfa pe care o transportati de la ferma dvs. la locul de vanzare al mărfii;
• să vindeti marfa doar in piete autorizate;
• in cazul in care faceti comert ambulant in alte locuri decat pietele agroalimentare trebuie să verificati dacă locatiile in care vindeti sunt autorizate de primaria din localitatea respectivă;
• in cazul in care doriti să vă vindeti marfa la domiciliu, in fata casei, să solicitati de la primarie o autorizatie pentru vanzarea mărfii in locul respectiv!

Cei care obisnuiesc să isi vandă marfa la diverse targuri si expozitii trebuie să tină cont de faptul că au dreptul să isi vandă marfa către vizitatori, în cadrul festivalurilor, târgurilor, saloanelor sau al altor manifestări expoziţionale, cu condiţia ca acestea să facă obiectul manifestărilor respective (conform Legii   Nr. 650 din 7 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă). Cu alte cuvinte dacă este un targ de produse ceramice iar organizatorii nu au mentionat că se pot vinde si produse agricole nu aveti voie să vă vindeti marfa.

V.T.

Micii fermieri nu mai au dreptul sa isi vanda laptele „muls la mana“ în piete începand cu 1 Ianuarie 2014

Micii fermieri au primit o lovitură incepand cu data 1 Ianuarie 2014, odată cu intrarea in vigoare a directivei care interzice vanzarea în pieţe a laptelui procesat in mod traditional. Desi de cateva mii de ani romanul a baut laptele provenit din micile gospodării (ferme) si totul a mers bine, intrarea Romaniei in UE aduce schimbări semnificative in acest domeniu.

Acum fermierii romani trebuie să respecte legislatia si normele europene, care printre altele reglementează destul de strict productia si comercializarea laptelui [ vezi REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 565/2013 AL COMISIEI din 18 iunie 2013 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1731/2006, (CE) nr. 273/2008, (CE) nr. 566/2008, (CE) nr. 867/2008, (CE) nr. 606/2009  și a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și (UE) nr. 1333/2011 în ceea ce privește obligațiile de notificare în cadrul organizării comune a piețelor agricole, precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 491/2007].

De la 1 Ianuarie 2014 nu va mai putea fi vandut pe piată sau spre procesator decat lapte conform, care se incadrează in parametrii de germeni (NTG) si celule somatice (NCS). Laptele muls care stă mai mult de două ore conține germeni nocivi pentru cei care-l consumă (depăseste 100.000 de germeni si de 400.000 de celule somatice la ml). Teoretic pentru a atinge standarde de calitate impuse de UE e nevoie ca laptele să fie colectat de la animale sănătoase, mulse cu mulgătoare electrice foarte bine igienizate, iar apoi răcit in tancuri de răcire. Pentru micii crescători de vaci atat colectarea laptelui de la animale sănătoase cat si asigurarea igenei in timpul mulgerii nu reprezintă bariere de netrecut, deoarece animalele sunt supuse unor controale periodice si ca atare starea de sănătate a animalelor este cunoscută iar recoltarea laptelui in bune conditii este posibilă dacă animalul este muls de o mână curată iar vasul in care se recoltează laptele este sterilizat. Nici asigurarea conditiilor optime in timpul vanzarii laptelui in piata nu ar fi o problemă deosebită deoarece multe piete din Romania au fost modernizate in ultimii ani si dispun de spatii cu aer conditionat precum si de vitrine frigorifice pentru păstrarea produselor. Marea problemă o reprezintă achiziţionarea de răcitoare necesare prevenirii inmultirii germenilor in intervalul de timp de la recoltare pană la vanzare. Un tanc de răcire de mici dimensiuni costă cel putin 3.500 Euro, sumă care pentru micii fermieri, care nu au mai mult de 2-3 vaci, reprezintă o avere.

Se estimează că in perioada urmatoare cateva sute de mii de mici crescători de vaci din România se vor afla in imposibilitatea de a-si mai vinde laptele in piete.

Desi atat micii fermieri cat si o bună parte a consumatorilor sunt revoltati din cauza acestei măsuri sansele ca Romania să obtină o nouă derogare pentru punerea in aplicare a acestui Regulament European sunt aproape nule, deoarece Uniunea Europeana a acceptat pană acum 2 derogări pentru punerea in aplicare a acestor măsuri si, in plus, a pus la dispozitie fonduri nerambursabile semnificative pentru modernizarea micilor ferme din Romania.

Acum pentru fermierii care nu au luat măsurile necesare pentru a-si putea vinde laptele in piete si dupa 1 ianuarie 2014 cea mai bună solutie o reprezintă asocierea. Guvernul a aprobat o hotărîre privind acordarea ajutorului de minimis pentru sprijinirea crescătorilor de animale care deţin pînă la cinci capete vaci de lapte şi care se organizează într-o singură formă asociativă constituită la nivelul comunei. Cuantumul este de cel mult 5.000 euro pentru fiecare formă asociativă şi cuprinde costurile aferente achiziţionării, instalării tancurilor de răcire a laptelui cu o capacitate de maximum 1.000 de litri/unitate administrativă teritorială organizată la nivel de comună. Suma mentionată cuprinde şi costurile cu asigurarea service-ului pentru o perioadă de 12 luni de la instalare.

Pentru a afla mai multe despre optiunile pe care micii fermieri le au pentru a trece cu bine peste “momentul 1 ianuarie 2014” vă recomandăm să cititi articolul: “Solutii pentru micii fermieri care vor să isi comercializeze laptele”

T.P.

Masuri pentru dezvoltarea si susţinerea fermelor de familie si facilitarea accesului la finantare al fermierilor

Guvernul Romaniei va sprijini dezvoltarea fermelor de familie prin facilitarea accesului la finantare al fermierilor. Potrivit OG 43 din 2013, publicată in Monitorul Oficial nr. 364 din 19 iunie 2013, statul va aloca fonduri pentru acordarea de credite si microcredite fermierilor precum si pentru garantarea creditelor acordate agricultorilor. Beneficiarii programelor de garantare, creditatre si microcreditare vor fi fermele de familie, cu dimensiuni de 2 - 50 UDE.

I. Garantarea creditelor acordate de instituţiile finanţatoare fermierilor pentru achiziţia de terenuri agricole, pentru finanţarea producţiei agricole şi dotarea fermelor

Anual, din prevederile bugetare ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se vor aloc sumele necesare fondurilor de garantare pentru:

a) garantarea până la maximum 50% din valoarea creditului acordat de către instituţiile finanţatoare pentru achiziţia de terenuri agricole in urmatoarele situatii:

- cumpărarea de la proprietar a terenului agricol aflat în arendă de către arendaş persoană fizică sau juridică;

- cumpărarea de teren agricol de către persoanele fizice sau juridice care au în exploatare teren agricol conform declaraţiilor APIA, în vederea extinderii suprafeţei agricole exploatate în scopul înfiinţării/rentabilizării fermelor de familie;

Volumul creditului va reprezenta maximum 90% din valoarea suprafeţelor achiziţionate şi minimum 10% contribuţia proprie a beneficiarului. Diferenţa de garanţii necesare pentru acoperirea integrală a creditului şi a dobânzilor aferente va fi asigurată de către

împrumutaţi cu terenurile achiziţionate şi/sau alte bunuri aflate în proprietate;

b) garantarea până la maximum 80% a creditelor acordate de instituţiile finanţatoare fermierilor pentru finanţarea investiţiilor în domeniul agricol şi a producţiei agricole, cu excepţia creditelor acordate pentru finanţarea investiţiilor realizate prin măsura 121 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, denumit în continuare PNDR;

c) garantarea până la maximum 80% a microcreditelor acordate de instituţiile finanţatoare pentru:

- realizarea de obiective de investiţii în domeniul agricol, neeligibile pentru finanţarea din PNDR, sau de obiective de investiţii situate sub nivelul minim de finanţare din PNDR, suma maximă este de până la 15.000 euro/beneficiar.

- asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea producţiei agricole, până la maximum 25.000 euro/beneficiar.

II. Fondul pentru creditarea fermelor de familie

În vederea stimulării fermelor de familie se va constitui la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Fondul pentru acordarea de microcredite în agricultură. Fondul se va utiliza astfel:

a) pentru acordarea de microcredite pentru realizarea de obiective de investiţii în domeniul agricol, neeligibile pentru finanţarea din PNDR, sau de obiective de investiţii situate sub nivelul minim de finanţare din PNDR. Suma maximă este de până la 15.000 euro/beneficiar.

b) pentru acordarea de microcredite pentru asigurarea contribuţiei proprii la finanţarea proiectelor de investiţii în domeniul agricol cu o valoare eligibilă de până la 125.000 euro, selectate pentru finanţare prin PNDR, fermelor de familie, beneficiari ai măsurilor de investiţii din PNDR. Suma maximă este de 75.000 euro/beneficiar;

c) pentru acordarea de microcredite pentru asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea producţiei agricole, până la maximum 25.000 euro/beneficiar.

Fondul va fi acordat prin intermediul unor instituţii financiare bancare şi al unor instituţii financiare nebancare.

Anual, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, se vor stabili tipurile de investiţii care pot beneficia de microcredite precum şi plafonul maxim de microcreditare finanţat.

Microcreditele acordate vor putea fi garantate de fondurile de garantare şi/sau de către împrumutat prin garanţii reale pe animale, maşini şi utilaje agricole, ipotecă asupra clădirilor şi terenurilor agricole, plantaţiilor sau prin orice alte garanţii agreate de instituţiile de credit.

Să sperăm că toate aceste programe vor deveni operationale cat mai repede posibil ! Agricultura are nevoie de finantare !

Conditii ce trebuie indeplinite de micii fermieri pentru a isi putea vinde produsele in piete agroalimentare, targuri si expozitii

Cresterea animalelor in ferme de mici dimensiuni pare să fie o idee de afaceri bună, dar in realitate profiturile micilor fermieri sunt multumitoare doar dacă acestia reusesc să isi vandă produsele direct consumatorilor finali. Pentru a face acest lucru marea majoritate a acestora se orientează către vanzarea in piete agroalimentare, targuri si expozitii. Acest lucru este posibil dar pentru a-si vinde produsele in conditii de deplină legalitate micii producători trebuie să facă 2 pasi importanti:

- să se inregistreze ca si producători si să obtină un „Certificat de producator”;

- să se inregistreze la direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din judetul in care isi desfasoară activitatea conform normelor prevazute in Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 111/2008.

Certificatul de producător - se elibereaza conform HG nr.661/2001 si acesta reprezintă actul doveditor al provenientei produselor agroalimentare. Pe baza certificatului de producător în original sau în copie (pentru membrii din gospodăria titularului) se face accesul producătorilor în piată si este posibila închirierea de mese şi cântare.

Certificatul de producător se eliberează de către primarii comunelor, oraselor si municipiilor, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării acestuia de către producător. Atentie:

Certificatul de producător se utilizează:

- pentru comercializarea produselor agroalimentare numai de către titularul certificatului de producător si/sau de persoanele mentionate în certificat (membrii din gospodăria titularului);

- numai pentru comercializarea produselor mentionate în continutul acestuia;

- pentru comercializarea produselor agroalimentare numai atunci cand acesta este vizat, nu are viza expirată si nu este suspendat;

Producătorii care desfăşoară activităţi de vânzare directă a produselor primare de origine animală trebuie să se înregistreze la direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea obţinerii documentului de înregistrare sanitară veterinară.

Inregistrarea la DSVSA se face în baza solicitării scrise din partea producătorilor, care trebuie să cuprindă:

a) denumirea şi adresa producătorului, atestate prin anexarea copiei buletinului/cărţii de identitate;

b) activitatea desfăşurată;

c) tipurile şi cantităţile de produse supuse vânzării directe;

d) locurile de vânzare directă a produselor primare.

Vânzarea directă a produselor primare de origine animală către consumatorul final în pieţele agroalimentare, precum şi cu ocazia târgurilor, expoziţiilor, manifestărilor organizate în perioada sărbătorilor religioase sau a altor asemenea evenimente publice, organizate periodic de autorităţile locale/judeţene, se realizează numai de producător sau de membrii familiei, rude de gradul I şi II ale acestuia, în baza:

a) documentului de înregistrare sanitară veterinară eliberat de direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) actului de identitate al producătorului sau a actelor de identitate ale membrilor familiei acestuia;

c) documentului din care să rezulte starea de sănătate a producătorului sau a membrilor familiei acestuia;

d) fişei de sănătate a animalelor de la care au fost obţinute produsele primare de origine animală, din care să rezulte starea de sănătate a animalelor, eliberată de medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor zonale;

e) certificatului de producător, eliberat de primării.

Este interzisă vânzarea directă de produse primare de origine animală provenite de la producători care nu sunt înregistraţi sanitar veterinar de către DSVSA.

Cele 2 conditii precizate, respectiv obtinerea certificatului de producător si înregistrarea la direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor sunt conditii minimale, care permit desfasurarea activitatii in conditii de deplina legalitate. Producatorii care indeplinesc cele 2 conditii isi pot valorifica direct produsele, fie prin vanzarea de la locul de producere a produselor primare către consumatorul final fie prin vanzarea in pieţe agroalimentare, precum şi in târguri, expoziţii si in standuri amenajate cu prilejul diferitelor evenimente organizate de autorităti.

Cei care doresc să isi dezvolte afacerile si caută solutii diversificate pentru desfacerea produselor se pot inregistra ca si persoană fizică autorizată (PFA), intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale (II), membrii ai unei intreprinderi familiale (IF) sau isi pot constitui o societate comercială in baza Legii 31/1990 pentru a-si putea vinde produsele  catre o paleta mai variată de consumatori si a-si livra produsele in diverse retele.

Contributii sociale obligatorii pentru persoanele care realizeaza venituri impozabile din activitati independente, activitati agricole, silvicultura si piscicultura

Potrivit prevederilor Codului Fiscal următoarele persoane au calitatea de contribuabili la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate:

a) întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;

b) membrii întreprinderii familiale;

c) persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;

d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;

e) persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă;

f) persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului, precum şi cele care realizează venituri din asocierile fără personalitate juridică;

g) persoanele care realizează venituri din activităţile agricole (cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală);

h) persoanele care realizează venituri din silvicultură şi piscicultură.
 

Persoanele enumerate datorează contribuţii sociale obligatorii pentru veniturile realizate, numai dacă aceste venituri sunt impozabile potrivit codului fiscal.
 

Baza de calcul

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale (CAS) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig; contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale.

Pentru 2013, CAS este de 31,3% din venitul declarat.
 

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.

Pentru 2013, CASS este de 5,5% din veniturile nete realizate.
 

Pentru persoanele care realizează venituri din activităţile agricole ce sunt impozitate in baza normei de venit baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă valoarea anuală a normei de venit, determinată potrivit prevederilor art. 73 din Codul Fiscal, raportată la cele 12 luni ale anului.

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de persoanele care realizează venituri din silvicultură şi piscicultură este diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, raportată la cele 12 luni ale anului.

În cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi agricole sau din silvicultură şi piscicultură, sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară lunar, şi nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă o treime din salariul de bază minim brut pe ţară.

Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut prevăzut în legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
 

Persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, asigurate în sistemul public de pensii, persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile obţinute.

 

Impozitarea agricultorilor - noi modificari ale Codului fiscal din 29 Mai 2013

Prin Legea nr. 168/2013 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 8/2013 referitoare la modificarea si completarea Codului fiscal au fost aduse cateva modificări privind normele de venit pe baza cărora sunt impozitati agricultorii. Fermierii care au mici afaceri in agricultura dar care nu sunt inregistrati ca si agenti economici in baza Legii 31/1990 sau OG 44/2008 vor fi impozitati conform prevederilor acestei legi.

Normele de venit

Normele de venit corespunzătoare veniturilor definite la art. 71 alin. (1) sunt stabilite pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013 cuprinsă între 1 februarie 2013 şi până la sfârşitul anului fiscal, potrivit tabelului următor:

Produse vegetale	Suprafaţa destinată producţiei vegetale	Norma de venit - lei -
Cereale	peste 2 ha	449
Plante oleaginoase	peste 2 ha	458
Cartof	peste 2 ha	2.900*
Sfeclă de zahăr	peste 2 ha	697
Tutun	peste 1 ha	1.060
Hamei pe rod	peste 2 ha	1.483
Legume în câmp	peste 0,5 ha	2.326*
Legume în spaţii protejate	peste 0,2 ha	5.117*
Leguminoase pentru boabe	peste 1,5 ha	801
Pomi pe rod	peste 1,5 ha	3.800*
Vie pe rod	peste 1 ha	1.385
Arbuşti fructiferi**	peste 1 ha	1.385
Flori şi plante ornamentale	peste 0,3 ha	11.773
Animale	Cap de animal / familie de albine	Norma de venit - lei -
Vaci	peste 2 capete	453
Bivoliţe**	peste 2 capete	326
Oi	peste 50 capete	47*
Capre	peste 25 capete	47*
Porci pentru îngrăşat	peste 6 capete	56
Albine	peste 75 familii	40*
Păsări de curte	peste 100 capete	3*

* Valori modificate fata de OG 8/2013

** Pozitii noi fata de OG 8/2013

Începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se propun de către entităţile publice mandatate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza metodologiei stabilite prin hotărâre a Guvernului, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, până cel târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit."

În cazul contribuabililor care realizează venituri din desfăşurarea a două sau mai multe activităţi agricole pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, organul fiscal competent stabileşte venitul anual prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activităţi.

Analizand tabelul de mai sus vom constata ca in noua varianta anumiti agricultori vor avea mai putin de platit la stat. E vorba de cei care cultiva cartofi, legume în câmp, legume în spaţii protejate precum si de crescatorii de bivoliţe, oi, capre, albine si păsări de curte.

Alte informatii despre acest subiect gasiti accesand linkul : modificari privind impozitarea agriculturii