Excedent de jumătate de miliard de euro în comerţul cu produse agroalimentare după primele 10 luni din anul 2014

Potrivit unui Comunicat de Presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din 15 Ianuarie 2015 excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare din primele zece luni ale anului 2014 a fost de 496,5 mil. euro, mai mare cu 314,5 mil. euro faţă de aceeaşi perioadă din 2013, când surplusul balanţei a atins valoarea de 182.0 mil. euro.

Exporturile de produse agroalimentare din perioada ianuarie-octombrie 2014 au însumat 4.488,9 mil. euro, cu 397,0 mil. euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2013 (+9,7%), în timp ce importurile, totalizând 3.992,4 mil. euro, au crescut uşor (+2,1%), depăşind cu 82,5 mil. euro valoarea înregistrată în primele zece luni din 2013.

Grâul, ţigările, porumbul şi seminţele de floarea-soarelui sunt produsele cu cele mai mari ponderi în total exporturi. Ele au contribuit la obţinerea a peste jumătate din veniturile încasate.

Nivelul record al excedentului comercial s-a datorat în cea mai mare măsură exporturilor de ţigări şi seminţe de rapiţă, care, raportat la aceeaşi perioadă din anul precedent, au adus venituri suplimentare de 143,6 mil. euro şi respectiv, 143,4 mil. euro. Încasări majorate s-au mai obţinut, în principal, la grâu (+66,7 mil. euro), porumb (+67,3 mil. euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+28,9 mil. euro) şi nuci (+19,8 mil. euro). Comparativ cu primele zece luni din 2013, au scăzut exporturile de seminţe şi ulei de floarea-soarelui, cu 100,9 mil. euro, şi respectiv, cu 21,3 mil. euro, precum şi la carnea de pasăre (-15,1 mil. euro).

Pe total valoric, creşterea importurilor la o serie de produse (tutun brut +29,3 mil. euro, carne de pasăre +23,9 mil. euro ş.a.) a fost compensată parţial prin scăderea achiziţiilor de zahăr (-56,6 mil. euro), ţigări (-22,2 mil. euro), porumb (-14,3 mil. euro), grâu (-10,2 mil. euro) ş.a.

Fermele de subzistentă - o sansă pentru o viată sănătoasă, dar o piedică in calea agriculturii moderne

Potrivit ultimului recensământ in satele și comunele României trăiesc 9.256 mii de locuitori, ceea ce reprezintă aprox. 46% din totalul populaţiei (INS). Faţă de penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul rural a scăzut 1,3 %, dar in continuare avem o pondere ridicată a polulatiei in mediul rural. La fel, si ponderea sectorului agricol în economia României este ridicată. Conform datelor statistice din ultimii ani ponderea sectorului agricol în economia României rămâne aproape dublă faţă de media statelor din jurul nostru (ex: Polonia şi Ungaria) şi chiar de peste trei ori mai mare decât media europeană. 

Desi agricultura pare să fie o activitate importantă pentru români, cand vorbim de productie si productivitate cifrele nu arată deloc bine pentru noi. România prezintă discrepanţe semnificative faţă de UE ‐ 27 şi în materie de productivitate a sectorului agricol: chiar şi în anii agricoli favorabili, nivelul productivității se situează sub 50% din media UE ‐ 27 ! Unul din principalele motive ale acestor performante economice extrem de modeste o reprezintă ponderea ridicată a agriculturii de subzistentă.

Dimensiunea medie a unei ferme în Uniunea Europeană este de 14,3 ha, iar în România de 3,45 ha (de peste 4 ori mai mică). Un procent de 93% din numărul total de ferme româneşti aveau o suprafață mai mică de 5 hectare (în 2010) și dețineau 29,6% din totalul suprafeţei agricole utilizate, in timp ce in UE ponderea fermelor sub 5 hectare este de 69%, iar suprafața ocupată de acestea de 6%.

Fragmentarea excesivă a proprietății influențează negativ punerea în valoare a resurselor agricole, avand efecte nefavorabile asupra economiei rurale şi asupra veniturilor agricultorilor. Teoretic, sau mai bine zis in cifre, Romania ar sta mult mai bine dacă micile ferme ar fi desfiintate si am avea si noi exploatatii de mari dimensiuni. Asta le-ar permite marilor fermieri români să isi crească productivitatea si să obtină produse agricole la preturi competitive, poate chiar mai bune decat cele ale fermierilor din tările dezvoltate din UE. Pană aici nimic rău, căci asta ar insemna scăderea importurilor, si pană la urmă scăderea preturilor la alimente, lucru dorit de toti cetătenii României.

Intrebarea care se pune dacă implementarea unor măsuri de descurajare a micilor fermieri este benefică din toate punctele de vedere. Nu trebuie să stăm mult pe ganduri ca să ne dăm seama că renuntarea la micile ferme ar fi din anumite puncte de vedere un pas inapoi.

De curand in Romania a avut loc un eveniment interesant, care confirmă această teorie. Ministerul Agriculturii împreună cu USAMV Bucuresti au organizat o conferintă cu tema "Ferma de familie hrăneste lumea, protejand Planeta".  O bună parte din expertii care au participat la acest eveniment au fost de acord că produsele oferite de fermele de familie răspund mai bine cerintelor consumatorilor si că aproximativ 85% din produsele agroalimentare romanesti ating un standard ridicat de calitate. Pe de altă parte a fost scos in evidentă faptul că produsele noastre sunt bune si sănătoase, dar nu sunt competitive pe piata internatională din cauza pretului ridicat.

Este clar că o entitate economică nu poate supravietui multă vreme dacă nu are preturi competitive, si daca ne gandim doar la asta ar trebui sa renuntam la ideea fermelor mici, dar in acest caz nu trebuie să uităm un lucru foarte important: săntătea omului. Marii fermieri obtin o productivitate ridicată folosind chimicale si organisme modificate genetic. Acest lucru este necesar, căci agricultura mondială nu poate face fată cresterii populatiei si ritmului de crestere a cererii pentru produse agricole, dar in acelasi timp agricultura trebuie să le ofere solutii si celor care doresc să trăiască sănătos. In prezent in Romania dacă vrei să mănânci sănătos cea mai bună solutie este să iti faci o mică fermă la tară sau, in cazul in care nu ai acestă posibiltate, să inchei un contract cu un mic fermier care să iti livreze periodic produse ecologice.

Probabil că si in România numărul fermelor de subzistentă ar trebui să scadă, dar in mod sigur desfiintarea acestora nu ar fi o ideea prea bună pentru sănătatea romanilor. Cârcotaşii vor spune că argumentele folosite mai devreme pentru incurajarea micilor ferme sunt false, deoarece si micii fermieri folosesc mai nou chimicale. Este adevărat: multi “au imbrătisat avantajele chimicalelor”, si tocmai de aceea cel mai bun lucru pentru Romania ar fi ca statul, prin programele pe care le implementeaza să sprijine micile ferme care produc ecologic. Astfel s-ar salva mii de locuri de muncă iar cetătenii României ar avea sanse mai mari să ducă o viată sănătoasă.

Nu distrugeti micile ferme ecologice ! Vom regreta cu totii mai tarziu !

V.T.

România va beneficia în 2014-2020 de peste 9 miliarde euro din FEADR

România va beneficia în perioada 2014-2020 de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), a declarat pentru AGERPRES, Carmen Mihaela Boteanu, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

'Unul din programele prin care acești bani vor ajunge în România este Programul Național de Dezvoltare Rurală, care va beneficia de un buget de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), plus buget de stat, cofinanțare națională', a afirmat Boteanu referindu-se la oportunitățile de finanțare de care va beneficia țara noastră.

Ea a precizat că banii se vor aloca atât pentru exploatații agricole, ferme zootehnice și vegetale, cât și pentru procesare, punându-se accent pe crearea lanțului scurt de aprovizionare, adică investiții care să cuprindă atât ferme, cât și depozite unde se colectează, sortează, procesează, astfel încât produsele să aibă o valoare adăugată mult mai ridicată și evident să fie competitive pe alte piețe.

Tot în cadrul acestui program există posibilități de finanțare pentru infrastructură, România având mare nevoie de acest tip de investiții, a adăugat Boteanu.

'Fondurile vor fi folosite pentru infrastructura de transport, infrastructură de apă potabilă și ape uzate, dar și de investiții educaționale, sociale, chiar și în domeniul sănătății, adică dispensarele din mediul rural.

O alocare semnificativă, de circa 30% din suma totală, va fi îndreptată spre măsurile de agromediu și climă, în vreme ce Grupurile de Acțiune Locală (GAL), care contribuie la dezvoltarea comunității, beneficiază de o alocare de 700 milioane euro. GAL-urile pot dezvolta proiecte atât pe parte de proiecte de infrastructură, cât și pe parte de mediu de afaceri', a precizat Carmen Mihaela Boteanu.

Sursa: AGERPRES

Agricultura a beneficiat de 15 miliarde de euro din fonduri europene in ultimii 10 ani

sursa foto: AGERPRES

Agricultura din România a beneficiat din 2003 și până în 2013 de 15 miliarde de euro din fonduri europene, a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Realitatea TV.

"Din 2003 și până în 2013, chiar și în 2014, au intrat în România 15 miliarde de euro din fonduri de pre-aderare și din alte fonduri la care am avut acces. În anul 2003, când am avut acces la programul Sapard, și de aici și experiența pe care a dobândit-o MADR în gestionarea fondurilor europene, a intrat o sumă foarte mică, 6 milioane de euro, iar în anul 2004 circa 232 de milioane de euro. Am ajuns, însă, în 2013 să avem 2,7 miliarde de euro", a spus Constantin.

Acesta a reamintit că anul trecut a fost primul an în care balanța comercială cu produse agricole a fost pozitivă, menționând totodată importanța de a investi în agricultură, domeniul cu cele mai importate surse de finanțare din fonduri europene.

"Am reușit pentru prima dată, după 20 de ani, să avem balanța cu produse agroalimentare pe pozitiv, adică să reușim să exportăm mai mult decât importăm. Aș vrea să vă dau un sfat și dumneavoastră și telespectatorilor: investiți în agricultură, este domeniul care are cea mai importantă sursă de finanțare din fonduri europene", a subliniat ministrul Agriculturii.

Întrebat dacă i-a dat acest sfat și președintelui Băsescu, șeful MADR a replicat: "Nu i-am dat acest sfat. Nu am fost întrebat, dar i-aș fi dat acest sfat"

"Dincolo de subiectul legat de Nana, faptul că politicieni de vârf în conducerea statului, chiar și președintele Romaniei, investesc în agricultură este un motiv de mândrie. Eu îi sfătuiesc pe toți, pentru că agricultura reprezintă cu adevărat cel mai important motor de creștere în zilele noastre și în perspectivă", a adăugat Daniel Constantin.

SURSA: AGERPRES

Contributii sociale obligatorii pentru persoanele care realizeaza venituri impozabile din activitati independente, activitati agricole, silvicultura si piscicultura

Potrivit prevederilor Codului Fiscal următoarele persoane au calitatea de contribuabili la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate:

a) întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;

b) membrii întreprinderii familiale;

c) persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;

d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;

e) persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă;

f) persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului, precum şi cele care realizează venituri din asocierile fără personalitate juridică;

g) persoanele care realizează venituri din activităţile agricole (cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală);

h) persoanele care realizează venituri din silvicultură şi piscicultură.
 

Persoanele enumerate datorează contribuţii sociale obligatorii pentru veniturile realizate, numai dacă aceste venituri sunt impozabile potrivit codului fiscal.
 

Baza de calcul

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale (CAS) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig; contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale.

Pentru 2013, CAS este de 31,3% din venitul declarat.
 

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.

Pentru 2013, CASS este de 5,5% din veniturile nete realizate.
 

Pentru persoanele care realizează venituri din activităţile agricole ce sunt impozitate in baza normei de venit baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă valoarea anuală a normei de venit, determinată potrivit prevederilor art. 73 din Codul Fiscal, raportată la cele 12 luni ale anului.

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de persoanele care realizează venituri din silvicultură şi piscicultură este diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, raportată la cele 12 luni ale anului.

În cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi agricole sau din silvicultură şi piscicultură, sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară lunar, şi nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă o treime din salariul de bază minim brut pe ţară.

Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut prevăzut în legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
 

Persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, asigurate în sistemul public de pensii, persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile obţinute.

 

Impozitarea subventiilor APIA

Subventiile acordate agricultorilor si mai ales nivelul acestora este extrem de important intr-o piată europeană unică. Produsele alimentare circulă fără restrictii dintr-o parte in alta a Europei si in mod evident de pretul acestora depinde si volumul vanzărilor. In aceste conditii subventiile acordate agricultorilor sunt extrem de importante, deoarece acestea contribuie la reducerea pretului final.

De la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana fermierii romani s-au bucurat de Schema de Plata Unica pe Suprafata derulata prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura ( APIA ).

Din 2013 guvernul a stabilit noi impozite pentru activitatile agricole si multi agricultori si-au pus intrebarea dacă nu cumva de acum inainte subventiile primite prin APIA nu vor fi impozitate.

Vestea bună este că subventiile primite de agricultorii care au calitatea de persoane fizice, din fonduri europene nu vor fi impozitate.

Potrivit Codului fiscal, Norme metodologice: punctul 4^1. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin acordate din bugetul de stat şi din fonduri externe nerambursabile în conformitate cu legislaţia internă şi reglementările europene de exemplu:

- ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările ulterioare, începând cu anul 2010, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor ajutoare de stat.

- sprijinul acordat producătorilor agricoli sub forma schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare potrivit Ordonanţei de urgenţă nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură şi actelor normative date în aplicarea acesteia;

- sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală prin Axa 1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier prin Măsurile 112 - Instalarea tinerilor fermieri şi 141- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă;

– alte forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008;

– forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007.

IMPORTANT: acest articol a fost elaborat pe baza legislatiei valabile in martie 2013. Deoarece in Romania Codul Fiscal se poate schimba "peste noapte" va recomandam sa consultati periodic Codul Fiscal
.

Sprijinul pentru agricultura si dezvoltare rurală acordat de Uniunea Europeana din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), in perioada 2014 - 2020

Comisia Europeana a elaborat un cadru financiar multianual (CFM) pentru 2014 – 2020 prin care s-a stabilit cadrul bugetar și principalele orientări ale politicii agricole comune (PAC).

Pentru perioada urmatoare Comisia Europeana doreste sa sprijine un set de reforme in domeniul agriculturii si al dezvoltarii rurale. Actualele propuneri de reformă se bazează viziunea referitoare la provocările viitoare cu care se vor confrunta agricultura și zonele rurale și doresc sa contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru PAC, și anume:

1) producția alimentară fiabilă;

2) gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice;

3) dezvoltarea teritorială echilibrată.

Se preconizează că veniturile agricole vor rămâne în continuare sub presiune, întrucât  fermierii se confruntă cu mai multe riscuri, cu încetinirea ritmului de creștere a productivității și cu o reducere a marjei de profit din cauza creșterii costurilor de producție. Prin urmare, este necesar să se mențină ajutorul pentru venit și să se consolideze instrumentele existente în vederea unei mai bune gestionări a riscurilor și a unei reacții mai eficiente la situațiile de criză, masuri care vor face ca producția alimentară sa devina mai fiabilă.

O problema importanta este degradarea continua a mediului inconjurator atat in zonele urbane cat si in zonele rurale si implicatiile acesteui fenomen asupra climei. Sectorul agricol și zonele rurale sunt invitate să își intensifice eforturile în scopul prevenirii schimbărilor climatice si sa contribuie la punerea în practică a strategiei în domeniul biodiversității.  Fermierii, care, împreună cu silvicultorii, sunt principalii gestionari ai terenurilor, vor avea nevoie de sprijin pentru adoptarea și menținerea sistemelor și practicilor agricole care contribuie în mod deosebit la atingerea obiectivelor legate de mediu și de schimbările climatice, deoarece furnizarea acestor bunuri publice nu se reflectă în prețurile pieței.

O alta problema o reprezinta dezvoltarea inegala a diverselor zone rurale. Este esențial să se valorifice la maximum potențialul variat al zonelor rurale, contribuind astfel la creșterea favorabilă incluziunii și la realizarea coeziunii. Dezvoltarea teritorială echilibrată trebuie sustinuta prin programe specifice.

Prin reformele propuse Uniunea Europeana isi doreste ca politică agricolă comună (PAC) sa devina o componenta importanta a economiei UE cu de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial.

În conformitate cu cadrul prevăzut de propunerea privind CFM, PAC trebuie să-și mențină structura bazată pe doi piloni.

Plățile directe trebuie să promoveze o producție durabilă prin alocarea a 30 % din pachetul lor bugetar către măsuri obligatorii benefice pentru climă și mediu. Nivelurile plăților trebuie să devină treptat convergente, iar plățile către marii beneficiari să facă obiectul unei plafonări progresive.

Dezvoltarea rurală trebuie inclusă într-un cadru strategic comun împreună cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE, cu o abordare consolidată orientată spre rezultate.

Noi aspecte privind impozitarea agriculturii in 2013 stabilite prin OG nr. 8/2013

Ordonanta Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar - fiscale a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 54, din 23 ianuarie 2013. Printre altele aceasta ordonanta ii afecteaza si pe agricultori. Vom prezenta in continuare din aceasta ordonanta cateva capitole direct legate de agricultura.

Definirea veniturilor

Art. 71. - (1) Veniturile din activitati agricole cuprind veniturile obtinute, individual sau intr-o forma de asociere, din:

a) cultivarea produselor agricole vegetale;

b) exploatarea pepinierelor viticole, pomicole si altele asemenea;
c) cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, in stare naturala.

(2) Veniturile din silvicultura si piscicultura reprezinta veniturile obtinute din recoltarea si valorificarea produselor specifice fondului forestier national, respectiv a produselor lemnoase si nelemnoase, precum si cele obtinute din exploatarea amenajarilor piscicole.

(3) Veniturile din silvicultura si piscicultura se supun impunerii potrivit prevederilor cap.II «Venituri din activitati independente», venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activitati independente pentru care venitul net anual se determina in sistem real.

(4) Veniturile obtinute din valorificarea produselor prevazute la alin. (1) in alta modalitate decat in stare naturala reprezinta venituri din activitati independente si se supun regulilor de impunere proprii categoriei respective.

(5) Veniturile definite la alin. (1) pentru care nu au fost stabilite norme de venit sunt venituri impozabile si se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II «Venituri din activitati independente», venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activitati independente pentru care venitul net anual se determina in sistem real.

Venituri neimpozabile

Art. 72. - (1) Nu sunt venituri impozabile veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare naturala a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica.
(2) Veniturile definite la art. 71 alin. (1) sunt venituri neimpozabile in limitele stabilite potrivit tabelului urmator:

Produse vegetale	Suprafata
Cereale	pana la 2 ha
Plante oleaginoase	pana la 2 ha
Cartof	pana la 2 ha
Sfecla de zahar	pana la 2 ha
Tutun	pana la 1 ha
Hamei pe rod	pana la 2 ha
Legume in camp	pana la 0,5 ha
Legume in spatii protejate	pana la 0,2 ha
Leguminoase pentru boabe	pana la 1,5 ha
Pomi pe rod	pana la 1,5 ha
Vie pe rod	pana la 0,5 ha
Flori si plante ornamentale	pana la 0,3 ha
Animale	Nr. de capete/Nr. de familii de albine
Vaci si bivolite	pana la 2
Ovine si caprine	pana la 10
Porci pentru ingrasat	pana la 6
Albine	pana la 50 de familii
Pasari de curte	pana la 100

Stabilirea venitului anual din activitati agricole pe baza de norme de venit

Art. 73. - (1) Venitul dintr-o activitate agricola se stabileste pe baza de norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata (ha)/cap de animal/familie de albine.

(3) Normele de venit corespunzatoare veniturilor definite la art. 71 alin. (1) sunt stabilite pentru perioada impozabila din anul fiscal 2013 cuprinsa intre 1 februarie 2013 si pana la sfarsitul anului fiscal, potrivit tabelului urmator:

Produse vegetale	Suprafata destinata productiei vegetale/cap de animal/familie de albine	Norma de venit - lei -
Cereale	peste 2 ha	449
Plante oleaginoase	peste 2 ha	458
Cartof	peste 2 ha	3.488
Sfecla de zahar	peste 2 ha	696
Tutun	peste 1 ha	1.060
Hamei pe rod	peste 2 ha	1.483
Legume in camp	peste 0,5 ha	4.001
Legume in spatii protejate	peste 0,2 ha	8.033
Leguminoase pentru boabe	peste 1,5 ha	801
Pomi pe rod	peste 1,5 ha	4.709
Vie pe rod	peste 0,5 ha	1.385
Flori si plante ornamentale	peste 0,3 ha	11.773
Animale
Vaci si bivolite	peste 2 capete	453
Ovine si caprine	10-50 de capete	23
	peste 50 de capete	65
Porci pentru ingrasat	6-10 capete	56
	peste 10 capete	177
Albine	50-100 de familii	70
	peste 100 de familii	98
Pasari de curte	100-500 de capete	3
	peste 500 de capete	2

(4) Incepand cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, se aproba si se publica de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, pana cel tarziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplica aceste norme de venit.

Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole

Art. 74. - (1) Impozitul pe venitul din activitati agricole se calculeaza de organul fiscal competent prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activitati agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.(2) Contribuabilul care desfasoara o activitate agricola prevazuta la art. 71 alin. (1) pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit are obligatia de a depune anual o declaratie la organul fiscal competent, pana la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul in curs. In cazul in care activitatea se desfasoara in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, obligatia depunerii declaratiei la organul fiscal competent revine asociatului care raspunde pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice in cadrul aceluiasi termen. Anexa declaratiei depusa de asociatul desemnat va cuprinde si cota de distribuire ce revine fiecarui membru asociat din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii.
(3) Declaratia prevazuta la alin. 
(2) nu se depune pentru veniturile prevazute la art. 72.
(4) Organul fiscal competent stabileste impozitul anual datorat si emite decizia de impunere, la termenul si in forma stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(5) Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectueaza catre bugetul de stat in doua rate egale, astfel:
a) 50% din impozit pana la data de 25 octombrie inclusiv;
b) 50% din impozit pana la data de 15 decembrie inclusiv.
(6) Impozitul se vireaza la bugetul de stat si din acesta nu se distribuie cote defalcate catre bugetele locale.”

30. La articolul 80, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:

„(5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplica in cazul veniturilor din activitati agricole definite la art. 71 alin. (1) pentru care sunt stabilite norme de venit.”

31. La articolul 82, alineatele (1), (3), (6) si (8) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„Art. 82. - (1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor, activitati agricole impuse in sistem real, prevazute la art. 71 alin. (5), precum si din silvicultura si piscicultura, cu exceptia veniturilor din arendare, sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa

...................................................................................................

(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Nu se datoreaza plati anticipate in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din arendare si care au optat pentru determinarea venitului net in sistem real, plata impozitului anual efectuandu-se potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat

...................................................................................................

(6) Platile anticipate stabilite pe baza contractelor incheiate intre parti in care chiria este exprimata in lei, potrivit prevederilor art. 63 alin. (2), precum si pentru veniturile din activitati independente, impuse pe baza normelor de venit, reprezinta impozit final

...................................................................................................

(8) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si/sau din activitati agricole impuse in sistem real, silvicultura si piscicultura si care in cursul anului fiscal isi inceteaza activitatea, precum si cei care intra in suspendare temporara a activitatii, potrivit legislatiei in materie, au obligatia de a depune la organul fiscal competent o declaratie, insotita de documente justificative, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, in vederea recalcularii platilor anticipate.”

32. La articolul 83, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 83. - (1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, determinate in sistem real, au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.

Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.”

33. La articolul 83 alineatul (3), litera g) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„g) veniturile din activitati agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (1);”.

34. La articolul 86, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(4) Asocierile, cu exceptia celor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pana la data de 15 martie a anului urmator, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.”

35. La articolul 94, dupa alineatul (16) se introduc trei noi alineate, alineatele (17) - (19), cu urmatorul cuprins:

„(17) Pentru veniturile din activitati agricole realizate pana la 1 februarie 2013, obligatiile fiscale sunt cele in vigoare la data realizarii acestora.

(18) Pentru veniturile din activitati agricole determinate pe baza de norme de venit obtinute in perioada 1 ianuarie 2013 si pana la 1 februarie 2013, normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Min. Finantelor Publice. 

Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica pana cel tarziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit. Norma anuala de venit se corecteaza astfel incat sa corespunda perioadei impozabile cuprinse intre 1 ianuarie 2013 si 1 februarie 2013. Obligatiile fiscale sunt cele in vigoare la data realizarii acestora.

(19) Pentru veniturile obtinute din activitati agricole pentru care venitul net anual se determina in sistem real intre 1 ianuarie 2013 si 1 februarie 2013 nu se mai stabilesc plati anticipate, iar venitul net anual se declara pana la data de 25 mai 2014.”

Acordarea ajutorului specific pentru îmbunătătirea calitătii produselor în sectorul de agricultură ecologică

Uniunea Europeana sprijina trecerea exploatatiilor de la agricultura conventională la practicarea agriculturii ecologice si acorda subventii producatorilor care oferă alimente cu gust si calităti autentice si sigure către consumatori, certificate de către un organism de inspectie si certificare.

Pentru a face lucru a fost creată o „Schemă de ajutor specific pentru imbunătătirea calitătii produselor agricole in sectorul de agricultura ecologică”.

Ajutorul specific se acordă conform art. 68 alin. (1) lit a) pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 834/2007 privind producţia ecologică si etichetarea produselor ecologice. 

În baza H.G. nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarii ajutorului specific pot fi producătorii agricoli, persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, înregistrate în fiecare an în sistemul de agricultură ecologică si care se află sub contract cu un organism de inspectie si certificare acreditat pe teritoriul Uniunii Europene/aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cei care doresc să obtină subventii pentru agricultura ecologică trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

1. Beneficiarii din producţia vegetală

a) să aibă în folosinţă suprafeţe agricole de cel puţin 0,30 ha, ocupate cu culturi anuale, culturi perene sau păşuni şi fâneţe permanente;

b) să fie înregistrati, în fiecare an pentru care solicită ajutorul specific, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene, ca producători în agricultura ecologică; APIA – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

c) să încheie un contract cu un organism de inspectie si certificare, organism acreditat pe teritoriul Uniunii Europen aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

d) să deţină un document justificativ, în conformitate cu art. 29, alin (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (certificat de conformitate / master certificat / certificat de confirmare a conversiei, în care să se menţioneze statutul exploatatiei în conversie anul 1, anul 2, anul 3, cultura şi suprafaţa, emis producătorului de organismul de inspectie si certificare cu care a încheiat contractul).

2. Beneficiarii din producţia animalieră pentru speciile: păsări, bovine şi ovine/caprine

a) să fie înregistrati, în fiecare an pentru care solicită ajutorul specific, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene, ca producători în agricultura ecologică;

b) să aibă încheiat un contract cu un organism de inspectie si certificare, organism acreditat pe teritoriul Uniunii Europen/aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

c) să deţină un document justificativ, în conformitate cu art. 29, alin (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (certificat de conformitate /master certificat / certificat de confirmare a conversiei, în care să se mentioneze statutul exploatatiei în conversie anul 1 şi numărul de animale, emis producătorului de organismul de inspectie si certificare cu care a încheiat contractul).

3. Beneficiarii din apicultură

a) să fie înregistrati, în fiecare an pentru care solicită ajutorul specific, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene, ca producători în agricultura ecologică;

b) să aibă încheiat un contract cu un organism de inspectie şi certificare, organism acreditat pe teritoriul Uniunii Europen/aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

c) să deţină un document justificativ, în conformitate cu art. 29, alin (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (certificat de conformitate / master certificat /certificat de confirmare a conversiei, în care să se mentioneze statutul exploatatiei în conversie anul 1 şi numărul de familii de albine, emis producătorului de organismul de inspectie si certificare cu care a încheiat contractul).

Nu uitati: pentru a asigura corectitudinea plăţilor, cererile de ajutor specific sunt verificate din punct de vedere al completitudinii şi corectitudinii datelor declarate. Verificarea cererilor de către APIA constă în controale administrative şi controale pe teren.

Mai multe informatii despre subventiile de care pot beneficia cei care practica agricultura ecologica puteti gasi pe siteul www.apia.org.ro

Principiile europene referitoare la agricultura ecologica

Agricultura ecologica (cunoscuta in Romania si sub denumirea de „agricultura bio”) incepe sa ia o amploare din ce in ce mai mare in tarile Uniunii Europene, unde se remarcă cresterea cererii consumatorilor. Cadrul legal comunitar ce reglementează sectorul productiei ecologice este dat in principal de Regulamentul (CE) Nr. 834/2007 al Consiliului privind productia ecologică si etichetarea produselor ecologice.

Potrivit acestui regulament „producția ecologică” înseamnă utilizarea unei metode de productie care respectă principiile ecologice în toate stadiile de producție, procesare si distributie. „Stadiile de producție, procesare și distribuție” înseamnă orice stadiu, începând cu, si incluzând, productia primară a unui produs ecologic si terminând cu, si incluzând, depozitarea, procesarea, transportul, vânzarea sau furnizarea sa către consumatorul final si, după caz, etichetarea, promovarea, activitătile de import, export si subcontractare.

Uniunea Europeana considera ca dezvoltarea productiei ecologice trebuie facilitată în continuare, în special prin încurajarea utilizării unor noi tehnici si substanțe care sunt mai bine adaptate la productia ecologică.

Principiile stipulate in regulamentul european anterior mentionat sunt:

• Organismele modificate genetic (OMG-uri) si produsele derivate din organisme modificate genetic sunt incompatibile cu noțiunea de productie ecologică.
• Limitarea strictă a utilizării de materii prime chimice de sinteză la cazurile exceptionale în care nu există practicile corespunzătoare de gestiune si materiile prime adecvate
• Agricultura ecologică trebuie să se bazeze în principal pe resurse regenerabile în cadrul sistemelor agricole organizate pe plan local. Pentru a diminua utilizarea resurselor neregenerabile, reziduurile si subprodusele de origine vegetală sau animală trebuie reciclate pentru a restitui solului elementele nutritive.
• Productia vegetală ecologică trebuie să contribuie la mentinerea si ameliorarea fertilitătii solului, precum si la prevenirea eroziunii solului iar plantele trebuie hrănite prin ecosistemul solului, si nu prin îngrăsăminte solubile adăugate solului.
• Elementele esentiale ale sistemului de gestionare a productiei ecologice vegetale sunt gestionarea fertilitătii solului, selectionarea de specii si varietăti, rotatia multianuală a culturilor, reciclarea materialelor ecologice si tehnicile de cultivare.
• Producția animală este fundamentală pentru organizarea productiei agricole în exploatatii ecologice, dacă aceasta furnizează materia organică și nutrientii necesari terenurilor cultivate si contribuie în mod corespunzător la ameliorarea solului si la dezvoltarea agriculturii durabile.
• Din moment ce activitatea de crestere ecologică a animalelor de fermă este legată de teren, animalele ar trebui să aibă acces, ori de câte ori este posibil, la zone în aer liber și la zone de pășunat.
• Cresterea ecologică a animalelor în fermă trebuie să respecte standardele înalte în materie de bunăstare a animalelor si să răspundă cerintelor comportamentale specifice fiecărei specii, iar gestionarea sănătătii animalelor ar trebui să fie orientată către prevenirea bolilor. În această privintă, ar trebui acordată o atenție deosebită condițiilor de adăpostire, practicilor de creștere și densității efectivelor de animale. De asemenea, în selecționarea raselor ar trebui să se tină seama de capacitatea acestora de adaptare la condițiile locale.
• Sistemul ecologic de productie animală trebuie să vizeze completarea ciclurilor de productie a diferitelor specii de animale cu animalele crescute ecologic. Prin urmare, acesta ar trebui să încurajeze creșterea diversității genetice a animalelor ecologice, să diminueaze gradul de dependență, asigurând astfel dezvoltarea sectorului.
• Produsele procesate ecologic trebuie obtinute prin utilizarea de metode de procesare ce garantează că, pe parcursul tuturor stadiilor din lantul de productie, se mentin integritatea ecologică si calitățile esentiale ale produsului.
• Alimentele procesate pot fi etichetate ca fiind ecologice doar atunci când toate sau majoritatea ingredientelor lor de origine agricolă sunt ecologice. Cu toate acestea, ar trebui stabilite dispoziții speciale de etichetare pentru alimentele procesate care conțin ingrediente agricole ce nu pot fi obținute în mod ecologic, așa cum este cazul produselor de vânat și pescuit. De asemenea, cu scopul de a informa consumatorii, de a asigura transparența pietei si de a promova utilizarea ingredientelor ecologice, ar trebui să fie posibilă mentionarea în lista de ingrediente, în anumite condiții, a modului de productie ecologic.
• Pentru a garanta faptul că produsele ecologice sunt realizate în conformitate cu exigențele impuse conform cadrului legislativ comunitar aplicabil producției ecologice, activitătile desfăsurate de către operatori în toate etapele de productie, procesare si distributie de produse ecologice ar trebui să facă obiectul unui sistem de control instituit si gestionat în conformitate cu normele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitătii cu legislatia privind hrana pentru animale si produsele alimentare si cu normele de sănătate animală si de bunăstare a animalelor

ATENTIE: Produsele obținute din vânatul si pescuitul animalelor sălbatice nu trebuie considerate ca făcând parte din productia ecologică.

Din punctul nostru de vedere cel mai important lucru este ca Uniunea Europeana incurajeaza afacerile cu produse ecologice (produse bio). Depinde doar de intreprinzatorii romani ca afacerile bio sa se transforme dintr-o mica afacere intr-o mare afacere.