Agricultura a beneficiat de 15 miliarde de euro din fonduri europene in ultimii 10 ani

sursa foto: AGERPRES

Agricultura din România a beneficiat din 2003 și până în 2013 de 15 miliarde de euro din fonduri europene, a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Realitatea TV.

"Din 2003 și până în 2013, chiar și în 2014, au intrat în România 15 miliarde de euro din fonduri de pre-aderare și din alte fonduri la care am avut acces. În anul 2003, când am avut acces la programul Sapard, și de aici și experiența pe care a dobândit-o MADR în gestionarea fondurilor europene, a intrat o sumă foarte mică, 6 milioane de euro, iar în anul 2004 circa 232 de milioane de euro. Am ajuns, însă, în 2013 să avem 2,7 miliarde de euro", a spus Constantin.

Acesta a reamintit că anul trecut a fost primul an în care balanța comercială cu produse agricole a fost pozitivă, menționând totodată importanța de a investi în agricultură, domeniul cu cele mai importate surse de finanțare din fonduri europene.

"Am reușit pentru prima dată, după 20 de ani, să avem balanța cu produse agroalimentare pe pozitiv, adică să reușim să exportăm mai mult decât importăm. Aș vrea să vă dau un sfat și dumneavoastră și telespectatorilor: investiți în agricultură, este domeniul care are cea mai importantă sursă de finanțare din fonduri europene", a subliniat ministrul Agriculturii.

Întrebat dacă i-a dat acest sfat și președintelui Băsescu, șeful MADR a replicat: "Nu i-am dat acest sfat. Nu am fost întrebat, dar i-aș fi dat acest sfat"

"Dincolo de subiectul legat de Nana, faptul că politicieni de vârf în conducerea statului, chiar și președintele Romaniei, investesc în agricultură este un motiv de mândrie. Eu îi sfătuiesc pe toți, pentru că agricultura reprezintă cu adevărat cel mai important motor de creștere în zilele noastre și în perspectivă", a adăugat Daniel Constantin.

SURSA: AGERPRES

Micii fermieri nu mai au dreptul sa isi vanda laptele „muls la mana“ în piete începand cu 1 Ianuarie 2014

Micii fermieri au primit o lovitură incepand cu data 1 Ianuarie 2014, odată cu intrarea in vigoare a directivei care interzice vanzarea în pieţe a laptelui procesat in mod traditional. Desi de cateva mii de ani romanul a baut laptele provenit din micile gospodării (ferme) si totul a mers bine, intrarea Romaniei in UE aduce schimbări semnificative in acest domeniu.

Acum fermierii romani trebuie să respecte legislatia si normele europene, care printre altele reglementează destul de strict productia si comercializarea laptelui [ vezi REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 565/2013 AL COMISIEI din 18 iunie 2013 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1731/2006, (CE) nr. 273/2008, (CE) nr. 566/2008, (CE) nr. 867/2008, (CE) nr. 606/2009  și a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și (UE) nr. 1333/2011 în ceea ce privește obligațiile de notificare în cadrul organizării comune a piețelor agricole, precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 491/2007].

De la 1 Ianuarie 2014 nu va mai putea fi vandut pe piată sau spre procesator decat lapte conform, care se incadrează in parametrii de germeni (NTG) si celule somatice (NCS). Laptele muls care stă mai mult de două ore conține germeni nocivi pentru cei care-l consumă (depăseste 100.000 de germeni si de 400.000 de celule somatice la ml). Teoretic pentru a atinge standarde de calitate impuse de UE e nevoie ca laptele să fie colectat de la animale sănătoase, mulse cu mulgătoare electrice foarte bine igienizate, iar apoi răcit in tancuri de răcire. Pentru micii crescători de vaci atat colectarea laptelui de la animale sănătoase cat si asigurarea igenei in timpul mulgerii nu reprezintă bariere de netrecut, deoarece animalele sunt supuse unor controale periodice si ca atare starea de sănătate a animalelor este cunoscută iar recoltarea laptelui in bune conditii este posibilă dacă animalul este muls de o mână curată iar vasul in care se recoltează laptele este sterilizat. Nici asigurarea conditiilor optime in timpul vanzarii laptelui in piata nu ar fi o problemă deosebită deoarece multe piete din Romania au fost modernizate in ultimii ani si dispun de spatii cu aer conditionat precum si de vitrine frigorifice pentru păstrarea produselor. Marea problemă o reprezintă achiziţionarea de răcitoare necesare prevenirii inmultirii germenilor in intervalul de timp de la recoltare pană la vanzare. Un tanc de răcire de mici dimensiuni costă cel putin 3.500 Euro, sumă care pentru micii fermieri, care nu au mai mult de 2-3 vaci, reprezintă o avere.

Se estimează că in perioada urmatoare cateva sute de mii de mici crescători de vaci din România se vor afla in imposibilitatea de a-si mai vinde laptele in piete.

Desi atat micii fermieri cat si o bună parte a consumatorilor sunt revoltati din cauza acestei măsuri sansele ca Romania să obtină o nouă derogare pentru punerea in aplicare a acestui Regulament European sunt aproape nule, deoarece Uniunea Europeana a acceptat pană acum 2 derogări pentru punerea in aplicare a acestor măsuri si, in plus, a pus la dispozitie fonduri nerambursabile semnificative pentru modernizarea micilor ferme din Romania.

Acum pentru fermierii care nu au luat măsurile necesare pentru a-si putea vinde laptele in piete si dupa 1 ianuarie 2014 cea mai bună solutie o reprezintă asocierea. Guvernul a aprobat o hotărîre privind acordarea ajutorului de minimis pentru sprijinirea crescătorilor de animale care deţin pînă la cinci capete vaci de lapte şi care se organizează într-o singură formă asociativă constituită la nivelul comunei. Cuantumul este de cel mult 5.000 euro pentru fiecare formă asociativă şi cuprinde costurile aferente achiziţionării, instalării tancurilor de răcire a laptelui cu o capacitate de maximum 1.000 de litri/unitate administrativă teritorială organizată la nivel de comună. Suma mentionată cuprinde şi costurile cu asigurarea service-ului pentru o perioadă de 12 luni de la instalare.

Pentru a afla mai multe despre optiunile pe care micii fermieri le au pentru a trece cu bine peste “momentul 1 ianuarie 2014” vă recomandăm să cititi articolul: “Solutii pentru micii fermieri care vor să isi comercializeze laptele”

T.P.

Principiile europene referitoare la agricultura ecologica

Agricultura ecologica (cunoscuta in Romania si sub denumirea de „agricultura bio”) incepe sa ia o amploare din ce in ce mai mare in tarile Uniunii Europene, unde se remarcă cresterea cererii consumatorilor. Cadrul legal comunitar ce reglementează sectorul productiei ecologice este dat in principal de Regulamentul (CE) Nr. 834/2007 al Consiliului privind productia ecologică si etichetarea produselor ecologice.

Potrivit acestui regulament „producția ecologică” înseamnă utilizarea unei metode de productie care respectă principiile ecologice în toate stadiile de producție, procesare si distributie. „Stadiile de producție, procesare și distribuție” înseamnă orice stadiu, începând cu, si incluzând, productia primară a unui produs ecologic si terminând cu, si incluzând, depozitarea, procesarea, transportul, vânzarea sau furnizarea sa către consumatorul final si, după caz, etichetarea, promovarea, activitătile de import, export si subcontractare.

Uniunea Europeana considera ca dezvoltarea productiei ecologice trebuie facilitată în continuare, în special prin încurajarea utilizării unor noi tehnici si substanțe care sunt mai bine adaptate la productia ecologică.

Principiile stipulate in regulamentul european anterior mentionat sunt:

• Organismele modificate genetic (OMG-uri) si produsele derivate din organisme modificate genetic sunt incompatibile cu noțiunea de productie ecologică.
• Limitarea strictă a utilizării de materii prime chimice de sinteză la cazurile exceptionale în care nu există practicile corespunzătoare de gestiune si materiile prime adecvate
• Agricultura ecologică trebuie să se bazeze în principal pe resurse regenerabile în cadrul sistemelor agricole organizate pe plan local. Pentru a diminua utilizarea resurselor neregenerabile, reziduurile si subprodusele de origine vegetală sau animală trebuie reciclate pentru a restitui solului elementele nutritive.
• Productia vegetală ecologică trebuie să contribuie la mentinerea si ameliorarea fertilitătii solului, precum si la prevenirea eroziunii solului iar plantele trebuie hrănite prin ecosistemul solului, si nu prin îngrăsăminte solubile adăugate solului.
• Elementele esentiale ale sistemului de gestionare a productiei ecologice vegetale sunt gestionarea fertilitătii solului, selectionarea de specii si varietăti, rotatia multianuală a culturilor, reciclarea materialelor ecologice si tehnicile de cultivare.
• Producția animală este fundamentală pentru organizarea productiei agricole în exploatatii ecologice, dacă aceasta furnizează materia organică și nutrientii necesari terenurilor cultivate si contribuie în mod corespunzător la ameliorarea solului si la dezvoltarea agriculturii durabile.
• Din moment ce activitatea de crestere ecologică a animalelor de fermă este legată de teren, animalele ar trebui să aibă acces, ori de câte ori este posibil, la zone în aer liber și la zone de pășunat.
• Cresterea ecologică a animalelor în fermă trebuie să respecte standardele înalte în materie de bunăstare a animalelor si să răspundă cerintelor comportamentale specifice fiecărei specii, iar gestionarea sănătătii animalelor ar trebui să fie orientată către prevenirea bolilor. În această privintă, ar trebui acordată o atenție deosebită condițiilor de adăpostire, practicilor de creștere și densității efectivelor de animale. De asemenea, în selecționarea raselor ar trebui să se tină seama de capacitatea acestora de adaptare la condițiile locale.
• Sistemul ecologic de productie animală trebuie să vizeze completarea ciclurilor de productie a diferitelor specii de animale cu animalele crescute ecologic. Prin urmare, acesta ar trebui să încurajeze creșterea diversității genetice a animalelor ecologice, să diminueaze gradul de dependență, asigurând astfel dezvoltarea sectorului.
• Produsele procesate ecologic trebuie obtinute prin utilizarea de metode de procesare ce garantează că, pe parcursul tuturor stadiilor din lantul de productie, se mentin integritatea ecologică si calitățile esentiale ale produsului.
• Alimentele procesate pot fi etichetate ca fiind ecologice doar atunci când toate sau majoritatea ingredientelor lor de origine agricolă sunt ecologice. Cu toate acestea, ar trebui stabilite dispoziții speciale de etichetare pentru alimentele procesate care conțin ingrediente agricole ce nu pot fi obținute în mod ecologic, așa cum este cazul produselor de vânat și pescuit. De asemenea, cu scopul de a informa consumatorii, de a asigura transparența pietei si de a promova utilizarea ingredientelor ecologice, ar trebui să fie posibilă mentionarea în lista de ingrediente, în anumite condiții, a modului de productie ecologic.
• Pentru a garanta faptul că produsele ecologice sunt realizate în conformitate cu exigențele impuse conform cadrului legislativ comunitar aplicabil producției ecologice, activitătile desfăsurate de către operatori în toate etapele de productie, procesare si distributie de produse ecologice ar trebui să facă obiectul unui sistem de control instituit si gestionat în conformitate cu normele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitătii cu legislatia privind hrana pentru animale si produsele alimentare si cu normele de sănătate animală si de bunăstare a animalelor

ATENTIE: Produsele obținute din vânatul si pescuitul animalelor sălbatice nu trebuie considerate ca făcând parte din productia ecologică.

Din punctul nostru de vedere cel mai important lucru este ca Uniunea Europeana incurajeaza afacerile cu produse ecologice (produse bio). Depinde doar de intreprinzatorii romani ca afacerile bio sa se transforme dintr-o mica afacere intr-o mare afacere.