Excedent de jumătate de miliard de euro în comerţul cu produse agroalimentare după primele 10 luni din anul 2014

Potrivit unui Comunicat de Presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din 15 Ianuarie 2015 excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare din primele zece luni ale anului 2014 a fost de 496,5 mil. euro, mai mare cu 314,5 mil. euro faţă de aceeaşi perioadă din 2013, când surplusul balanţei a atins valoarea de 182.0 mil. euro.

Exporturile de produse agroalimentare din perioada ianuarie-octombrie 2014 au însumat 4.488,9 mil. euro, cu 397,0 mil. euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2013 (+9,7%), în timp ce importurile, totalizând 3.992,4 mil. euro, au crescut uşor (+2,1%), depăşind cu 82,5 mil. euro valoarea înregistrată în primele zece luni din 2013.

Grâul, ţigările, porumbul şi seminţele de floarea-soarelui sunt produsele cu cele mai mari ponderi în total exporturi. Ele au contribuit la obţinerea a peste jumătate din veniturile încasate.

Nivelul record al excedentului comercial s-a datorat în cea mai mare măsură exporturilor de ţigări şi seminţe de rapiţă, care, raportat la aceeaşi perioadă din anul precedent, au adus venituri suplimentare de 143,6 mil. euro şi respectiv, 143,4 mil. euro. Încasări majorate s-au mai obţinut, în principal, la grâu (+66,7 mil. euro), porumb (+67,3 mil. euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+28,9 mil. euro) şi nuci (+19,8 mil. euro). Comparativ cu primele zece luni din 2013, au scăzut exporturile de seminţe şi ulei de floarea-soarelui, cu 100,9 mil. euro, şi respectiv, cu 21,3 mil. euro, precum şi la carnea de pasăre (-15,1 mil. euro).

Pe total valoric, creşterea importurilor la o serie de produse (tutun brut +29,3 mil. euro, carne de pasăre +23,9 mil. euro ş.a.) a fost compensată parţial prin scăderea achiziţiilor de zahăr (-56,6 mil. euro), ţigări (-22,2 mil. euro), porumb (-14,3 mil. euro), grâu (-10,2 mil. euro) ş.a.

România va beneficia în 2014-2020 de peste 9 miliarde euro din FEADR

România va beneficia în perioada 2014-2020 de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), a declarat pentru AGERPRES, Carmen Mihaela Boteanu, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

'Unul din programele prin care acești bani vor ajunge în România este Programul Național de Dezvoltare Rurală, care va beneficia de un buget de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), plus buget de stat, cofinanțare națională', a afirmat Boteanu referindu-se la oportunitățile de finanțare de care va beneficia țara noastră.

Ea a precizat că banii se vor aloca atât pentru exploatații agricole, ferme zootehnice și vegetale, cât și pentru procesare, punându-se accent pe crearea lanțului scurt de aprovizionare, adică investiții care să cuprindă atât ferme, cât și depozite unde se colectează, sortează, procesează, astfel încât produsele să aibă o valoare adăugată mult mai ridicată și evident să fie competitive pe alte piețe.

Tot în cadrul acestui program există posibilități de finanțare pentru infrastructură, România având mare nevoie de acest tip de investiții, a adăugat Boteanu.

'Fondurile vor fi folosite pentru infrastructura de transport, infrastructură de apă potabilă și ape uzate, dar și de investiții educaționale, sociale, chiar și în domeniul sănătății, adică dispensarele din mediul rural.

O alocare semnificativă, de circa 30% din suma totală, va fi îndreptată spre măsurile de agromediu și climă, în vreme ce Grupurile de Acțiune Locală (GAL), care contribuie la dezvoltarea comunității, beneficiază de o alocare de 700 milioane euro. GAL-urile pot dezvolta proiecte atât pe parte de proiecte de infrastructură, cât și pe parte de mediu de afaceri', a precizat Carmen Mihaela Boteanu.

Sursa: AGERPRES

Micii fermieri nu mai au dreptul sa isi vanda laptele „muls la mana“ în piete începand cu 1 Ianuarie 2014

Micii fermieri au primit o lovitură incepand cu data 1 Ianuarie 2014, odată cu intrarea in vigoare a directivei care interzice vanzarea în pieţe a laptelui procesat in mod traditional. Desi de cateva mii de ani romanul a baut laptele provenit din micile gospodării (ferme) si totul a mers bine, intrarea Romaniei in UE aduce schimbări semnificative in acest domeniu.

Acum fermierii romani trebuie să respecte legislatia si normele europene, care printre altele reglementează destul de strict productia si comercializarea laptelui [ vezi REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 565/2013 AL COMISIEI din 18 iunie 2013 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1731/2006, (CE) nr. 273/2008, (CE) nr. 566/2008, (CE) nr. 867/2008, (CE) nr. 606/2009  și a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și (UE) nr. 1333/2011 în ceea ce privește obligațiile de notificare în cadrul organizării comune a piețelor agricole, precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 491/2007].

De la 1 Ianuarie 2014 nu va mai putea fi vandut pe piată sau spre procesator decat lapte conform, care se incadrează in parametrii de germeni (NTG) si celule somatice (NCS). Laptele muls care stă mai mult de două ore conține germeni nocivi pentru cei care-l consumă (depăseste 100.000 de germeni si de 400.000 de celule somatice la ml). Teoretic pentru a atinge standarde de calitate impuse de UE e nevoie ca laptele să fie colectat de la animale sănătoase, mulse cu mulgătoare electrice foarte bine igienizate, iar apoi răcit in tancuri de răcire. Pentru micii crescători de vaci atat colectarea laptelui de la animale sănătoase cat si asigurarea igenei in timpul mulgerii nu reprezintă bariere de netrecut, deoarece animalele sunt supuse unor controale periodice si ca atare starea de sănătate a animalelor este cunoscută iar recoltarea laptelui in bune conditii este posibilă dacă animalul este muls de o mână curată iar vasul in care se recoltează laptele este sterilizat. Nici asigurarea conditiilor optime in timpul vanzarii laptelui in piata nu ar fi o problemă deosebită deoarece multe piete din Romania au fost modernizate in ultimii ani si dispun de spatii cu aer conditionat precum si de vitrine frigorifice pentru păstrarea produselor. Marea problemă o reprezintă achiziţionarea de răcitoare necesare prevenirii inmultirii germenilor in intervalul de timp de la recoltare pană la vanzare. Un tanc de răcire de mici dimensiuni costă cel putin 3.500 Euro, sumă care pentru micii fermieri, care nu au mai mult de 2-3 vaci, reprezintă o avere.

Se estimează că in perioada urmatoare cateva sute de mii de mici crescători de vaci din România se vor afla in imposibilitatea de a-si mai vinde laptele in piete.

Desi atat micii fermieri cat si o bună parte a consumatorilor sunt revoltati din cauza acestei măsuri sansele ca Romania să obtină o nouă derogare pentru punerea in aplicare a acestui Regulament European sunt aproape nule, deoarece Uniunea Europeana a acceptat pană acum 2 derogări pentru punerea in aplicare a acestor măsuri si, in plus, a pus la dispozitie fonduri nerambursabile semnificative pentru modernizarea micilor ferme din Romania.

Acum pentru fermierii care nu au luat măsurile necesare pentru a-si putea vinde laptele in piete si dupa 1 ianuarie 2014 cea mai bună solutie o reprezintă asocierea. Guvernul a aprobat o hotărîre privind acordarea ajutorului de minimis pentru sprijinirea crescătorilor de animale care deţin pînă la cinci capete vaci de lapte şi care se organizează într-o singură formă asociativă constituită la nivelul comunei. Cuantumul este de cel mult 5.000 euro pentru fiecare formă asociativă şi cuprinde costurile aferente achiziţionării, instalării tancurilor de răcire a laptelui cu o capacitate de maximum 1.000 de litri/unitate administrativă teritorială organizată la nivel de comună. Suma mentionată cuprinde şi costurile cu asigurarea service-ului pentru o perioadă de 12 luni de la instalare.

Pentru a afla mai multe despre optiunile pe care micii fermieri le au pentru a trece cu bine peste “momentul 1 ianuarie 2014” vă recomandăm să cititi articolul: “Solutii pentru micii fermieri care vor să isi comercializeze laptele”

T.P.