15 Decembrie 2014 - ultima zi pentru plata celei de-a doua tranşe din impozitul agricol

Atentie: este scadenţa de plată pentru cea de-a doua tranşă de 50% din impozitul pe veniturile din agricultură. 

Fermierii care realizează venituri din agricultură mai mari decât plafoanele stabilite prin Ordonanţa 8/2013 trebuie să-şi plătească a doua rată (50%), ultima pe 2015, din impozitul pe aceste venituri. Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectuează în două rate egale, astfel: 50% până la data de 27 octombrie inclusiv şi 50% până la data de 15 decembrie inclusiv.

Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit.

Conform legislatiei in vigoare fermierii trebuiau sa depuna din luna mai Declaraţia 221 la Fisc sau, după caz, la Primărie (în localităţile în care nu există administraţii financiare).

Potrivit Art. 74 alin. 2 din Codul Fiscal, contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligaţia de a depune anual o declaraţie la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs.

În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei îi revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice.

Pentru ce se plateste impozit

Potrivit legii se impoziteaza veniturile din activităţi agricole (obţinute individual sau într-o formă de asociere) din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea, creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine. Totodată, persoanele care realizează venituri din activităţi agricole impozitate la norma de venit datorează şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile agricole impozabile.

Venituri neimpozabile

Potrivit Art. 72. Din Ordonanţa 8/2013 nu sunt venituri impozabile veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare naturala a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica.

Deasemenea sunt venituri neimpozabile cele realizate in limitele stabilite potrivit tabelului urmator:

Produse vegetale	Suprafata
Cereale	pana la 2 ha
Plante oleaginoase	pana la 2 ha
Cartof	pana la 2 ha
Sfecla de zahar	pana la 2 ha
Tutun	pana la 1 ha
Hamei pe rod	pana la 2 ha
Legume in camp	pana la 0,5 ha
Legume in spatii protejate	pana la 0,2 ha
Leguminoase pentru boabe	pana la 1,5 ha
Pomi pe rod	pana la 1,5 ha
Vie pe rod	pana la 0,5 ha
Flori si plante ornamentale	pana la 0,3 ha
Animale	Nr. de capete/Nr. de familii de albine
Vaci si bivolite	pana la 2
Ovine si caprine	pana la 10
Porci pentru ingrasat	pana la 6
Albine	pana la 50 de familii
Pasari de curte	pana la 100

Care este distanta minima la care trebuie amplasata o ferma de porci fata de zonele locuite ?

De când Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat că România va trimite atașați agricoli în cele mai importante țări in care am putea exporta, probabil începând cu anul 2015, iar China este prima țară vizată, multi au inceput să se gândească că infiintarea unei ferme de porci nu e o idee rea. Dacă planurile guvernantilor devin realitate nu vom fi in stare să producem atâta cât cer chinezii. Si chiar dacă nu ne ies planurile cu chinezii ne gândim la faptul că populatia globului este in continuă crestere si ca atare cererea de carne va avea si ea un trend ascendent.

Primul pas pentru oricine se gândeste la această idee de afaceri este să aleagă o locatie pentru infiintarea fermei. Evident, trebuie să fie un loc care să iti permită extinderea in cazul in care afacerea merge bine, si unde să ai acces la utilitati (energie, apa).

Dacă iti pui ferma undeva in mijlocul campului in mod sigur vei avea spatiu pentru extinderi ulterioare, dar poti avea surpriza să te coste “o avere” racordarea la reteaua de energie electrică. Asa că ar fi bine să iti faci ferma cat mai aproape de retelele de utilităti existente, adică aproape de sat. In această situatie pot apare insă probleme, deoarece există anumite reglementări care interzic amplasarea fermelor de animale la distante mici de zonele locuite.

Pe data de 21 februarie 2014 in Monitorul Oficial nr. 127 a fost publicat Ordinul nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.

Potrivit Art. 11 din acest ordin distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele:

– Ferme de porci, între 7–20 de capete: .........................  100 m

– Ferme de porci, între 21–50 de capete: .......................  200 m

– Ferme de porci, între 51–1.000 de capete: ..................   500 m

– Complexuri de porci, între 1.000–10.000 de capete: ... 1.000 m

– Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ......... 1.500 m

– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ......... 1.000 m

– Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: ... 1.000 m

Teoretic o mică fermă de porci o poti face la 100 m de zona locuită, dar mai mult ca sigur că vei avea nevoie si de o platformă pentru depozitarea dejecţiilor porcine, ceea ce inseamnă că trebuie să iti faci ferma la o distantă de minim 1.000 m de “ultima casă”.

Oricum, fată de distantele prevazute in acest Ordin ar mai trebui sa lasi niste spatiu, deoarece poti să ai surpriza neplăcută ca vecinii să reclame că sunt deranjati de miros, chiar dacă esti la 1.000 m de casa lor.

Fermele de subzistentă - o sansă pentru o viată sănătoasă, dar o piedică in calea agriculturii moderne

Potrivit ultimului recensământ in satele și comunele României trăiesc 9.256 mii de locuitori, ceea ce reprezintă aprox. 46% din totalul populaţiei (INS). Faţă de penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul rural a scăzut 1,3 %, dar in continuare avem o pondere ridicată a polulatiei in mediul rural. La fel, si ponderea sectorului agricol în economia României este ridicată. Conform datelor statistice din ultimii ani ponderea sectorului agricol în economia României rămâne aproape dublă faţă de media statelor din jurul nostru (ex: Polonia şi Ungaria) şi chiar de peste trei ori mai mare decât media europeană. 

Desi agricultura pare să fie o activitate importantă pentru români, cand vorbim de productie si productivitate cifrele nu arată deloc bine pentru noi. România prezintă discrepanţe semnificative faţă de UE ‐ 27 şi în materie de productivitate a sectorului agricol: chiar şi în anii agricoli favorabili, nivelul productivității se situează sub 50% din media UE ‐ 27 ! Unul din principalele motive ale acestor performante economice extrem de modeste o reprezintă ponderea ridicată a agriculturii de subzistentă.

Dimensiunea medie a unei ferme în Uniunea Europeană este de 14,3 ha, iar în România de 3,45 ha (de peste 4 ori mai mică). Un procent de 93% din numărul total de ferme româneşti aveau o suprafață mai mică de 5 hectare (în 2010) și dețineau 29,6% din totalul suprafeţei agricole utilizate, in timp ce in UE ponderea fermelor sub 5 hectare este de 69%, iar suprafața ocupată de acestea de 6%.

Fragmentarea excesivă a proprietății influențează negativ punerea în valoare a resurselor agricole, avand efecte nefavorabile asupra economiei rurale şi asupra veniturilor agricultorilor. Teoretic, sau mai bine zis in cifre, Romania ar sta mult mai bine dacă micile ferme ar fi desfiintate si am avea si noi exploatatii de mari dimensiuni. Asta le-ar permite marilor fermieri români să isi crească productivitatea si să obtină produse agricole la preturi competitive, poate chiar mai bune decat cele ale fermierilor din tările dezvoltate din UE. Pană aici nimic rău, căci asta ar insemna scăderea importurilor, si pană la urmă scăderea preturilor la alimente, lucru dorit de toti cetătenii României.

Intrebarea care se pune dacă implementarea unor măsuri de descurajare a micilor fermieri este benefică din toate punctele de vedere. Nu trebuie să stăm mult pe ganduri ca să ne dăm seama că renuntarea la micile ferme ar fi din anumite puncte de vedere un pas inapoi.

De curand in Romania a avut loc un eveniment interesant, care confirmă această teorie. Ministerul Agriculturii împreună cu USAMV Bucuresti au organizat o conferintă cu tema "Ferma de familie hrăneste lumea, protejand Planeta".  O bună parte din expertii care au participat la acest eveniment au fost de acord că produsele oferite de fermele de familie răspund mai bine cerintelor consumatorilor si că aproximativ 85% din produsele agroalimentare romanesti ating un standard ridicat de calitate. Pe de altă parte a fost scos in evidentă faptul că produsele noastre sunt bune si sănătoase, dar nu sunt competitive pe piata internatională din cauza pretului ridicat.

Este clar că o entitate economică nu poate supravietui multă vreme dacă nu are preturi competitive, si daca ne gandim doar la asta ar trebui sa renuntam la ideea fermelor mici, dar in acest caz nu trebuie să uităm un lucru foarte important: săntătea omului. Marii fermieri obtin o productivitate ridicată folosind chimicale si organisme modificate genetic. Acest lucru este necesar, căci agricultura mondială nu poate face fată cresterii populatiei si ritmului de crestere a cererii pentru produse agricole, dar in acelasi timp agricultura trebuie să le ofere solutii si celor care doresc să trăiască sănătos. In prezent in Romania dacă vrei să mănânci sănătos cea mai bună solutie este să iti faci o mică fermă la tară sau, in cazul in care nu ai acestă posibiltate, să inchei un contract cu un mic fermier care să iti livreze periodic produse ecologice.

Probabil că si in România numărul fermelor de subzistentă ar trebui să scadă, dar in mod sigur desfiintarea acestora nu ar fi o ideea prea bună pentru sănătatea romanilor. Cârcotaşii vor spune că argumentele folosite mai devreme pentru incurajarea micilor ferme sunt false, deoarece si micii fermieri folosesc mai nou chimicale. Este adevărat: multi “au imbrătisat avantajele chimicalelor”, si tocmai de aceea cel mai bun lucru pentru Romania ar fi ca statul, prin programele pe care le implementeaza să sprijine micile ferme care produc ecologic. Astfel s-ar salva mii de locuri de muncă iar cetătenii României ar avea sanse mai mari să ducă o viată sănătoasă.

Nu distrugeti micile ferme ecologice ! Vom regreta cu totii mai tarziu !

V.T.

România va beneficia în 2014-2020 de peste 9 miliarde euro din FEADR

România va beneficia în perioada 2014-2020 de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), a declarat pentru AGERPRES, Carmen Mihaela Boteanu, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

'Unul din programele prin care acești bani vor ajunge în România este Programul Național de Dezvoltare Rurală, care va beneficia de un buget de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), plus buget de stat, cofinanțare națională', a afirmat Boteanu referindu-se la oportunitățile de finanțare de care va beneficia țara noastră.

Ea a precizat că banii se vor aloca atât pentru exploatații agricole, ferme zootehnice și vegetale, cât și pentru procesare, punându-se accent pe crearea lanțului scurt de aprovizionare, adică investiții care să cuprindă atât ferme, cât și depozite unde se colectează, sortează, procesează, astfel încât produsele să aibă o valoare adăugată mult mai ridicată și evident să fie competitive pe alte piețe.

Tot în cadrul acestui program există posibilități de finanțare pentru infrastructură, România având mare nevoie de acest tip de investiții, a adăugat Boteanu.

'Fondurile vor fi folosite pentru infrastructura de transport, infrastructură de apă potabilă și ape uzate, dar și de investiții educaționale, sociale, chiar și în domeniul sănătății, adică dispensarele din mediul rural.

O alocare semnificativă, de circa 30% din suma totală, va fi îndreptată spre măsurile de agromediu și climă, în vreme ce Grupurile de Acțiune Locală (GAL), care contribuie la dezvoltarea comunității, beneficiază de o alocare de 700 milioane euro. GAL-urile pot dezvolta proiecte atât pe parte de proiecte de infrastructură, cât și pe parte de mediu de afaceri', a precizat Carmen Mihaela Boteanu.

Sursa: AGERPRES

Agricultura a beneficiat de 15 miliarde de euro din fonduri europene in ultimii 10 ani

sursa foto: AGERPRES

Agricultura din România a beneficiat din 2003 și până în 2013 de 15 miliarde de euro din fonduri europene, a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Realitatea TV.

"Din 2003 și până în 2013, chiar și în 2014, au intrat în România 15 miliarde de euro din fonduri de pre-aderare și din alte fonduri la care am avut acces. În anul 2003, când am avut acces la programul Sapard, și de aici și experiența pe care a dobândit-o MADR în gestionarea fondurilor europene, a intrat o sumă foarte mică, 6 milioane de euro, iar în anul 2004 circa 232 de milioane de euro. Am ajuns, însă, în 2013 să avem 2,7 miliarde de euro", a spus Constantin.

Acesta a reamintit că anul trecut a fost primul an în care balanța comercială cu produse agricole a fost pozitivă, menționând totodată importanța de a investi în agricultură, domeniul cu cele mai importate surse de finanțare din fonduri europene.

"Am reușit pentru prima dată, după 20 de ani, să avem balanța cu produse agroalimentare pe pozitiv, adică să reușim să exportăm mai mult decât importăm. Aș vrea să vă dau un sfat și dumneavoastră și telespectatorilor: investiți în agricultură, este domeniul care are cea mai importantă sursă de finanțare din fonduri europene", a subliniat ministrul Agriculturii.

Întrebat dacă i-a dat acest sfat și președintelui Băsescu, șeful MADR a replicat: "Nu i-am dat acest sfat. Nu am fost întrebat, dar i-aș fi dat acest sfat"

"Dincolo de subiectul legat de Nana, faptul că politicieni de vârf în conducerea statului, chiar și președintele Romaniei, investesc în agricultură este un motiv de mândrie. Eu îi sfătuiesc pe toți, pentru că agricultura reprezintă cu adevărat cel mai important motor de creștere în zilele noastre și în perspectivă", a adăugat Daniel Constantin.

SURSA: AGERPRES

Opinia directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație despre risipa de alimente

La Bucuresti se desfăsoara în perioada 29 martie - 4 aprilie 2014 Conferința Regională FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) pentru Europa și Asia Centrală (ERC). Cu acest prilej José Graziano da Silva, Directorul General al Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație FAO și a transmis următorul mesaj:

Anual tone de fructe și legume care au doar mici imperfecțiuni sunt aruncate deoarece oamenii refuza sa le cumpere. Alimentele aruncate de consumatori sau de către magazinele și restauranele care le servesc sunt doar o parte din problemă.

Problema pierderilor înregistrate în rândul consumatorilor în țările cu venituri mici nu este așa de mare, însă cantități uriașe de alimente sunt irosite încă din primele faze ale lantului alimentar.

Pierderile alimentare — de la nivelul fermelor, din timpul procesării, transportului, depozitării și expunerii pe tarabele din piațe — compromit securitatea alimentară în multe zone din Europa și Asia Centrală. În tările în curs de dezvoltare, pierderile înregistrate după recoltare se ridică la un procent de până la 40% din producție.

În Europa, dacă adunăm volumul de alimente aruncate sau risipite de-a lungul întregului lanț alimentar, ajungem la cantități cuprinse între 280 și 300 kg pe cap de locuitor pe an.

Luate împreună, risipa alimentară și pierderile înregistrate la nivel mondial sunt estimate undeva la 1,3 miliarde de tone. Aceasta reprezintă o treime din producția de alimente la nivel mondial. 

Dacă privim spre viitor, cu o populatie globală care va ajunge la nouă miliarde de oameni până în anul 2050, vedem că cerințele legate de asigurarea hranei vor crește continuu. Dacă pierderile cauzate de risipa alimentară ar putea fi reduse la jumătate, creșterea necesară pentru acoperirea nevoilor de hrană ale populației globale ar putea ajunge la doar 25% și nu la 60% cât este estimat în prezent.

Risipa alimentară și deșeurile cauzate de aceasta înregistrează un impact deosebit și asupra mediului înconjurător. Atunci când alimentele sunt risipite sau aruncate, energia, resursele de apă și pământ utilizate pentru producerea lor sunt și ele risipite. Aproximativ 3,3 giga-tone de emisii de gaze cu efect de seră sunt eliberate în atmosferă anual pentru a produce alimente care nu ajung să fie consumate nicodată. În termeni economici ar trebui luate în considerare următoarele: costurile anuale înregistrate ca urmare a risipei și deșeurilor alimentare, exprimate în prețuri de producător, se ridică la 750 de miliarde de USD. Dacă ar fi să luăm în considerare prețurile la nivel de comercianți și costurile legate de mediu, suma respectivă ar putea fi și mai mare. 

Din orice perspectivă am discuta — etică, economică, de mediu sau în termeni de securitate alimentară — pur și simplu nu mai putem tolera pierderea anuală a unei treimi din toată hrana care se produce la nivel mondial.

extras de pe AGERPRES

Noi probleme pentru micii fermieri care isi vand produsele pe marginea drumului sau desfasoara activitati de comert ambulant

In Monitorul oficial din 18 februarie 2014, a fost republicată legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite.

Potrivirt articolului 1 din legea republicată constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate infracţiuni, următoarele:

a) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege;

b) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării, consilii judeţene sau prefecturi;

……………………………..

e) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii. Documentele de provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege;

Desi la prima vedere această lege pare să aibă implicatii asupra agriculturii ea ii va afecta pe o parte din micii fermieri. De aceea, in continuare vom face cateva recomandări micilor producători agricoli care isi vand produsele direct populatiei.

In cazul in care sunteti un mic producător care isi vinde marfa clientilor in piete, targuri si expozitii, in fata casei pe marginea drumului sau ambulant in zone publice trebuie:

• să fiti detinătorul unui certificat de producător. Verificati dacă toate produsele pe care le comercializati sunt inscrise in certificatul dvs.;
• să faceti un aviz de însoţire a mărfii pentru marfa pe care o transportati de la ferma dvs. la locul de vanzare al mărfii;
• să vindeti marfa doar in piete autorizate;
• in cazul in care faceti comert ambulant in alte locuri decat pietele agroalimentare trebuie să verificati dacă locatiile in care vindeti sunt autorizate de primaria din localitatea respectivă;
• in cazul in care doriti să vă vindeti marfa la domiciliu, in fata casei, să solicitati de la primarie o autorizatie pentru vanzarea mărfii in locul respectiv!

Cei care obisnuiesc să isi vandă marfa la diverse targuri si expozitii trebuie să tină cont de faptul că au dreptul să isi vandă marfa către vizitatori, în cadrul festivalurilor, târgurilor, saloanelor sau al altor manifestări expoziţionale, cu condiţia ca acestea să facă obiectul manifestărilor respective (conform Legii   Nr. 650 din 7 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă). Cu alte cuvinte dacă este un targ de produse ceramice iar organizatorii nu au mentionat că se pot vinde si produse agricole nu aveti voie să vă vindeti marfa.

V.T.

Micii fermieri nu mai au dreptul sa isi vanda laptele „muls la mana“ în piete începand cu 1 Ianuarie 2014

Micii fermieri au primit o lovitură incepand cu data 1 Ianuarie 2014, odată cu intrarea in vigoare a directivei care interzice vanzarea în pieţe a laptelui procesat in mod traditional. Desi de cateva mii de ani romanul a baut laptele provenit din micile gospodării (ferme) si totul a mers bine, intrarea Romaniei in UE aduce schimbări semnificative in acest domeniu.

Acum fermierii romani trebuie să respecte legislatia si normele europene, care printre altele reglementează destul de strict productia si comercializarea laptelui [ vezi REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 565/2013 AL COMISIEI din 18 iunie 2013 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1731/2006, (CE) nr. 273/2008, (CE) nr. 566/2008, (CE) nr. 867/2008, (CE) nr. 606/2009  și a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și (UE) nr. 1333/2011 în ceea ce privește obligațiile de notificare în cadrul organizării comune a piețelor agricole, precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 491/2007].

De la 1 Ianuarie 2014 nu va mai putea fi vandut pe piată sau spre procesator decat lapte conform, care se incadrează in parametrii de germeni (NTG) si celule somatice (NCS). Laptele muls care stă mai mult de două ore conține germeni nocivi pentru cei care-l consumă (depăseste 100.000 de germeni si de 400.000 de celule somatice la ml). Teoretic pentru a atinge standarde de calitate impuse de UE e nevoie ca laptele să fie colectat de la animale sănătoase, mulse cu mulgătoare electrice foarte bine igienizate, iar apoi răcit in tancuri de răcire. Pentru micii crescători de vaci atat colectarea laptelui de la animale sănătoase cat si asigurarea igenei in timpul mulgerii nu reprezintă bariere de netrecut, deoarece animalele sunt supuse unor controale periodice si ca atare starea de sănătate a animalelor este cunoscută iar recoltarea laptelui in bune conditii este posibilă dacă animalul este muls de o mână curată iar vasul in care se recoltează laptele este sterilizat. Nici asigurarea conditiilor optime in timpul vanzarii laptelui in piata nu ar fi o problemă deosebită deoarece multe piete din Romania au fost modernizate in ultimii ani si dispun de spatii cu aer conditionat precum si de vitrine frigorifice pentru păstrarea produselor. Marea problemă o reprezintă achiziţionarea de răcitoare necesare prevenirii inmultirii germenilor in intervalul de timp de la recoltare pană la vanzare. Un tanc de răcire de mici dimensiuni costă cel putin 3.500 Euro, sumă care pentru micii fermieri, care nu au mai mult de 2-3 vaci, reprezintă o avere.

Se estimează că in perioada urmatoare cateva sute de mii de mici crescători de vaci din România se vor afla in imposibilitatea de a-si mai vinde laptele in piete.

Desi atat micii fermieri cat si o bună parte a consumatorilor sunt revoltati din cauza acestei măsuri sansele ca Romania să obtină o nouă derogare pentru punerea in aplicare a acestui Regulament European sunt aproape nule, deoarece Uniunea Europeana a acceptat pană acum 2 derogări pentru punerea in aplicare a acestor măsuri si, in plus, a pus la dispozitie fonduri nerambursabile semnificative pentru modernizarea micilor ferme din Romania.

Acum pentru fermierii care nu au luat măsurile necesare pentru a-si putea vinde laptele in piete si dupa 1 ianuarie 2014 cea mai bună solutie o reprezintă asocierea. Guvernul a aprobat o hotărîre privind acordarea ajutorului de minimis pentru sprijinirea crescătorilor de animale care deţin pînă la cinci capete vaci de lapte şi care se organizează într-o singură formă asociativă constituită la nivelul comunei. Cuantumul este de cel mult 5.000 euro pentru fiecare formă asociativă şi cuprinde costurile aferente achiziţionării, instalării tancurilor de răcire a laptelui cu o capacitate de maximum 1.000 de litri/unitate administrativă teritorială organizată la nivel de comună. Suma mentionată cuprinde şi costurile cu asigurarea service-ului pentru o perioadă de 12 luni de la instalare.

Pentru a afla mai multe despre optiunile pe care micii fermieri le au pentru a trece cu bine peste “momentul 1 ianuarie 2014” vă recomandăm să cititi articolul: “Solutii pentru micii fermieri care vor să isi comercializeze laptele”

T.P.