Potrivit
ultimului recensământ in satele și comunele României trăiesc 9.256 mii de
locuitori, ceea ce reprezintă aprox. 46% din totalul populaţiei (INS). Faţă de penultimul
recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul rural a scăzut 1,3 %, dar
in continuare avem o pondere ridicată a polulatiei in mediul rural. La fel, si ponderea
sectorului agricol în economia României este ridicată. Conform datelor statistice
din ultimii ani ponderea sectorului agricol în economia României rămâne aproape
dublă faţă de media statelor din jurul nostru (ex: Polonia şi Ungaria) şi chiar
de peste trei ori mai mare decât media europeană.
Desi
agricultura pare să fie o activitate importantă pentru români, cand vorbim de
productie si productivitate cifrele nu arată deloc bine pentru noi. România prezintă discrepanţe
semnificative faţă de UE ‐ 27 şi în materie de productivitate a sectorului agricol:
chiar şi în anii agricoli favorabili, nivelul productivității se situează sub
50% din media UE ‐ 27 ! Unul din principalele motive ale acestor
performante economice extrem de modeste o reprezintă ponderea ridicată a
agriculturii de subzistentă.
Dimensiunea
medie a unei ferme în Uniunea Europeană este de 14,3 ha, iar în România de 3,45
ha (de peste 4 ori mai mică). Un procent de 93% din numărul total de ferme
româneşti aveau o suprafață mai mică de 5 hectare (în 2010) și dețineau 29,6%
din totalul suprafeţei agricole utilizate, in timp ce in UE ponderea fermelor
sub 5 hectare este de 69%, iar suprafața ocupată de acestea de 6%.
Fragmentarea
excesivă a proprietății influențează negativ punerea în valoare a resurselor
agricole, avand efecte nefavorabile asupra economiei rurale şi asupra
veniturilor agricultorilor. Teoretic,
sau mai bine zis in cifre, Romania ar sta mult mai bine dacă micile ferme ar fi
desfiintate si am avea si noi exploatatii de mari dimensiuni. Asta le-ar
permite marilor fermieri români să isi crească productivitatea si să obtină produse
agricole la preturi competitive, poate chiar mai bune decat cele ale
fermierilor din tările dezvoltate din UE. Pană aici nimic rău, căci asta ar
insemna scăderea importurilor, si pană la urmă scăderea preturilor la alimente,
lucru dorit de toti cetătenii României.
Intrebarea care se
pune dacă implementarea unor măsuri de descurajare a micilor fermieri este benefică
din toate punctele de vedere. Nu trebuie să stăm mult pe ganduri ca să ne
dăm seama că renuntarea la micile ferme ar fi din anumite puncte de vedere un
pas inapoi.
De
curand in Romania a avut loc un eveniment interesant, care confirmă această
teorie. Ministerul Agriculturii împreună cu USAMV Bucuresti au organizat o conferintă
cu tema "Ferma de familie hrăneste lumea, protejand Planeta". O bună parte din expertii care au participat
la acest eveniment au fost de acord că produsele oferite de fermele de familie
răspund mai bine cerintelor consumatorilor si că aproximativ 85% din produsele
agroalimentare romanesti ating un standard ridicat de calitate. Pe de altă parte
a fost scos in evidentă faptul că produsele noastre sunt bune si sănătoase, dar
nu sunt competitive pe piata internatională din cauza pretului ridicat.
Este
clar că o entitate economică nu poate supravietui multă vreme dacă nu are
preturi competitive, si daca ne gandim doar la asta ar trebui sa renuntam la ideea fermelor mici, dar in acest caz nu trebuie să uităm un lucru foarte
important: săntătea omului. Marii fermieri obtin o productivitate ridicată
folosind chimicale si organisme modificate genetic. Acest lucru este necesar, căci
agricultura mondială nu poate face fată cresterii populatiei si ritmului de
crestere a cererii pentru produse agricole, dar in acelasi timp agricultura trebuie să le ofere solutii si
celor care doresc să trăiască sănătos. In prezent in Romania dacă vrei să mănânci
sănătos cea mai bună solutie este să iti faci o mică fermă la tară sau, in
cazul in care nu ai acestă posibiltate, să inchei un contract cu un mic fermier
care să iti livreze periodic produse ecologice.
Probabil
că si in România numărul fermelor de subzistentă ar trebui să scadă, dar in mod
sigur desfiintarea acestora nu ar fi o ideea prea bună pentru sănătatea
romanilor. Cârcotaşii vor spune că argumentele folosite mai devreme pentru
incurajarea micilor ferme sunt false, deoarece si micii fermieri folosesc mai
nou chimicale. Este adevărat: multi “au imbrătisat avantajele chimicalelor”, si
tocmai de aceea cel mai bun lucru pentru Romania ar fi ca statul, prin programele pe care le implementeaza să sprijine
micile ferme care produc ecologic. Astfel s-ar salva mii de locuri de muncă iar
cetătenii României ar avea sanse mai mari să ducă o viată sănătoasă.
Nu
distrugeti micile ferme ecologice ! Vom regreta cu totii mai tarziu !
V.T.
