sâmbătă, 25 octombrie 2014

Fermele de subzistentă - o sansă pentru o viată sănătoasă, dar o piedică in calea agriculturii moderne


Potrivit ultimului recensământ in satele și comunele României trăiesc 9.256 mii de locuitori, ceea ce reprezintă aprox. 46% din totalul populaţiei (INS). Faţă de penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul rural a scăzut 1,3 %, dar in continuare avem o pondere ridicată a polulatiei in mediul rural. La fel, si ponderea sectorului agricol în economia României este ridicată. Conform datelor statistice din ultimii ani ponderea sectorului agricol în economia României rămâne aproape dublă faţă de media statelor din jurul nostru (ex: Polonia şi Ungaria) şi chiar de peste trei ori mai mare decât media europeană. 
Desi agricultura pare să fie o activitate importantă pentru români, cand vorbim de productie si productivitate cifrele nu arată deloc bine pentru noi. România prezintă discrepanţe semnificative faţă de UE 27 şi în materie de productivitate a sectorului agricol: chiar şi în anii agricoli favorabili, nivelul productivității se situează sub 50% din media UE 27 ! Unul din principalele motive ale acestor performante economice extrem de modeste o reprezintă ponderea ridicată a agriculturii de subzistentă.
Dimensiunea medie a unei ferme în Uniunea Europeană este de 14,3 ha, iar în România de 3,45 ha (de peste 4 ori mai mică). Un procent de 93% din numărul total de ferme româneşti aveau o suprafață mai mică de 5 hectare (în 2010) și dețineau 29,6% din totalul suprafeţei agricole utilizate, in timp ce in UE ponderea fermelor sub 5 hectare este de 69%, iar suprafața ocupată de acestea de 6%.
Fragmentarea excesivă a proprietății influențează negativ punerea în valoare a resurselor agricole, avand efecte nefavorabile asupra economiei rurale şi asupra veniturilor agricultorilor. Teoretic, sau mai bine zis in cifre, Romania ar sta mult mai bine dacă micile ferme ar fi desfiintate si am avea si noi exploatatii de mari dimensiuni. Asta le-ar permite marilor fermieri români să isi crească productivitatea si să obtină produse agricole la preturi competitive, poate chiar mai bune decat cele ale fermierilor din tările dezvoltate din UE. Pană aici nimic rău, căci asta ar insemna scăderea importurilor, si pană la urmă scăderea preturilor la alimente, lucru dorit de toti cetătenii României.
Intrebarea care se pune dacă implementarea unor măsuri de descurajare a micilor fermieri este benefică din toate punctele de vedere. Nu trebuie să stăm mult pe ganduri ca să ne dăm seama că renuntarea la micile ferme ar fi din anumite puncte de vedere un pas inapoi.
De curand in Romania a avut loc un eveniment interesant, care confirmă această teorie. Ministerul Agriculturii împreună cu USAMV Bucuresti au organizat o conferintă cu tema "Ferma de familie hrăneste lumea, protejand Planeta".  O bună parte din expertii care au participat la acest eveniment au fost de acord că produsele oferite de fermele de familie răspund mai bine cerintelor consumatorilor si că aproximativ 85% din produsele agroalimentare romanesti ating un standard ridicat de calitate. Pe de altă parte a fost scos in evidentă faptul că produsele noastre sunt bune si sănătoase, dar nu sunt competitive pe piata internatională din cauza pretului ridicat.
Este clar că o entitate economică nu poate supravietui multă vreme dacă nu are preturi competitive, si daca ne gandim doar la asta ar trebui sa renuntam la ideea fermelor mici, dar in acest caz nu trebuie să uităm un lucru foarte important: săntătea omului. Marii fermieri obtin o productivitate ridicată folosind chimicale si organisme modificate genetic. Acest lucru este necesar, căci agricultura mondială nu poate face fată cresterii populatiei si ritmului de crestere a cererii pentru produse agricole, dar in acelasi timp agricultura trebuie să le ofere solutii si celor care doresc să trăiască sănătos. In prezent in Romania dacă vrei să mănânci sănătos cea mai bună solutie este să iti faci o mică fermă la tară sau, in cazul in care nu ai acestă posibiltate, să inchei un contract cu un mic fermier care să iti livreze periodic produse ecologice.
Probabil că si in România numărul fermelor de subzistentă ar trebui să scadă, dar in mod sigur desfiintarea acestora nu ar fi o ideea prea bună pentru sănătatea romanilor. Cârcotaşii vor spune că argumentele folosite mai devreme pentru incurajarea micilor ferme sunt false, deoarece si micii fermieri folosesc mai nou chimicale. Este adevărat: multi “au imbrătisat avantajele chimicalelor”, si tocmai de aceea cel mai bun lucru pentru Romania ar fi ca statul, prin programele pe care le implementeaza să sprijine micile ferme care produc ecologic. Astfel s-ar salva mii de locuri de muncă iar cetătenii României ar avea sanse mai mari să ducă o viată sănătoasă.

Nu distrugeti micile ferme ecologice ! Vom regreta cu totii mai tarziu !


V.T.

luni, 13 octombrie 2014

România va beneficia în 2014-2020 de peste 9 miliarde euro din FEADR


România va beneficia în perioada 2014-2020 de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), a declarat pentru AGERPRES, Carmen Mihaela Boteanu, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

'Unul din programele prin care acești bani vor ajunge în România este Programul Național de Dezvoltare Rurală, care va beneficia de un buget de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), plus buget de stat, cofinanțare națională', a afirmat Boteanu referindu-se la oportunitățile de finanțare de care va beneficia țara noastră.
Ea a precizat că banii se vor aloca atât pentru exploatații agricole, ferme zootehnice și vegetale, cât și pentru procesare, punându-se accent pe crearea lanțului scurt de aprovizionare, adică investiții care să cuprindă atât ferme, cât și depozite unde se colectează, sortează, procesează, astfel încât produsele să aibă o valoare adăugată mult mai ridicată și evident să fie competitive pe alte piețe.
Tot în cadrul acestui program există posibilități de finanțare pentru infrastructură, România având mare nevoie de acest tip de investiții, a adăugat Boteanu.
'Fondurile vor fi folosite pentru infrastructura de transport, infrastructură de apă potabilă și ape uzate, dar și de investiții educaționale, sociale, chiar și în domeniul sănătății, adică dispensarele din mediul rural.
O alocare semnificativă, de circa 30% din suma totală, va fi îndreptată spre măsurile de agromediu și climă, în vreme ce Grupurile de Acțiune Locală (GAL), care contribuie la dezvoltarea comunității, beneficiază de o alocare de 700 milioane euro. GAL-urile pot dezvolta proiecte atât pe parte de proiecte de infrastructură, cât și pe parte de mediu de afaceri', a precizat Carmen Mihaela Boteanu.

Sursa: AGERPRES