marți, 7 iunie 2016

Cum inregistrezi un produs traditional

Pentru micii producatori autohtoni înregistrarea unor produse traditionale poate face diferenta intr-o afacere care doar se mentine pe linia de plutire si o afacere de succes.
Înca din 1992 Uniunea Europeana si-a propus sa introduca un sistem pentru a proteja si promova produsele alimentare traditionale si locale. Pentru a asigura aceasta protectie Uniunea Europeana a elaborat trei sisteme de calitate: Denumire de Origine Protejata (DOP), Indicatie Geografica Protejata (IGP) si Specialitatea traditionala garantata (STG). Primele doua au ca element distinctiv zona geografica, în timp ce cel de-al treilea este asociat cu metodele traditionale de productie.


Denumirea de Origine Protejata - DOP
Se defineste ca fiind numele unei regiuni, al unui loc specific sau, in cazuri exceptionale, al unei tari, utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar originar din aceasta regiune, a carui calitate sau caracteristici sunt în mod esential sau exclusiv datorate unui anumit mediu geografic cu factorii sai naturali si umani.
Materiile prime folosite trebuie sa provina numai din aria geografica definita, iar producerea, procesarea si prepararea trebuie sa aiba loc numai în aria geografica definita

Indicatie Geografica Protejata  - IGP
Se defineste ca fiind numele unei regiuni, unui loc specific sau, în cazuri exceptionale, al unei tari, utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar originar din aceasta regiune, care poseda a calitate specifica, reputatie sau alte caracteristici care pot fi atribuite zonei geografice respective.
IGP (Indicatia Geografica Protejata) defineste un produs ale carui faze de fabricatie trebuie sa se desfasoare în totalitate în zona geografica definita.

Specialitate Traditionala Garantata – STG
Reprezinta un produs agricol sau alimentar traditional a carui specificitate a fost recunoscuta de Comunitate prin înregistrarea lui în conformitate cu prevederile Regulamentul PE nr. 1151/2012.
Pentru a fi înregistrata, denumirea trebuie sa fie specifica în sine sau sa exprime specificitatea produsului agricol sau alimentar. Specialitatea traditionala garantata nu face referire la o origine, dar pentru a obtine protectie, produsul trebuie sa aibe o compozitie traditionala (reteta), sau un mod de productie traditional. Materiile prime sau modul de productie trebuie sa confere caracterul traditional al produsului în raport cu alte produse.


Clase de produse ce pot fi înregistrate

DOP/IGP
Clasa 1.1. Carne proaspata (si organe comestibile)
Clasa 1.2. Produse din carne (fierte, sarate, afumate etc.)
Clasa 1.3. Brânzeturi
Clasa 1.4. Alte produse de origine animala (oua, miere, produse lactate
cu exceptia untului etc.)
Clasa 1.5. Uleiuri si grasimi (unt, margarina, uleiuri etc.)
Clasa 1.6. Fructe, legume si cereale în aceeasi stare sau transformate
Clasa 1.7. Pesti, moluste, crustacee proaspete si produse derivate
Clasa 1.8. Alte produse din anexa I la tratat (condimente etc.)
Clasa 2.1. Bere
Clasa 2.2. Ape minerale naturale si apa de izvor (întrerupere) (1)
Clasa 2.3. Bauturi produse din extracte de plante
Clasa 2.4. Produse de panificatie, produse de patiserie, produse de cofetarie, biscuiti
Clasa 2.5. Gume naturale si rasini naturale
Clasa 2.6. Pasta de mustar
Clasa 2.7. Paste fainoase
Clasa 3.1. Fân
Clasa 3.2. Uleiuri esentiale
Clasa 3.3. Pluta
Clasa 3.4. Cârmâz (produs brut de origine animala)
Clasa 3.5. Flori si plante ornamentale
Clasa 3.6. Lâna
Clasa 3.7. Rachita
Clasa 3.8. In melitat

STG
Clasa 1.1. Carne (si organe comestibile) proaspete
Clasa 1.2. Produse din carne (preparata, sarata, afumata etc.)
Clasa 1.3. Brânzeturi
Clasa 1.4. Alte produse de origine animala (oua, miere, produse lactate cu exceptia untului etc.)
Clasa 1.5. Uleiuri si grasimi (unt, margarina, uleiuri etc.)
Clasa 1.6. Fructe, legume si cereale proaspete sau prelucrate
Clasa 1.7. Pesti, moluste, crustacee proaspete si produse derivate
Clasa 1.8. Alte produse mentionate în anexa I la tratat
Clasa 2.1. Bere
Clasa 2.2. Ciocolata si alte preparate alimentare pe baza de cacao
Clasa 2.3. Produse de cofetarie, produse de panificatie, produse de patiserie sau biscuiti
Clasa 2.4. Paste fainoase, inclusiv fierte sau umplute
Clasa 2.5. Produse semipreparate
Clasa 2.6. Sosuri condimentate preparate
Clasa 2.7. Ciorbe sau supe concentrate
Clasa 2.8. Bauturi produse din extrase de plante
Clasa 2.9. Înghetate si sorbet


Pregatirea pentru obtinerea protectiei DOP, IGP si STG
·      Intocmirea unui caiet de sarcini conform legislatiei în vigoare
·      Contactarea si contractarea unui organism de inspectie si certificare (OIC)
·      Constituirea unei asocieri în vederea promovarii produsului respectiv

Forme de asociere în vederea obtinerii protectiei ca indicatie geografica sau specialitate traditionala garantata:
a) Asociatii ale procesatorilor unui produs
Exemplu: Procesatorii care produc salam de Sibiu se asociaza în vederea înregistrarii produsului ca DOP/IGP sau STG
b) Asociatii de tip interprofesional
Exemplu: Se asociaza producatorii de ingrediente (materii prime), procesatorii si lanturi de magazine cu scopul înregistrarii produselor ca DOP/IGP sau STG


Ce trebuie sa contina Caietul de sarcini?
O denumire de origine protejata sau o indicarie geografica protejata trebuie sa fie conforma cu un caiet de sarcini care sa includa cel putin:
a) denumirea care urmeaza a fi protejata ca denumire de origine sau indicatie geografica
b) descrierea produsului, inclusiv materiile prime, daca este cazul, precum si principalele caracteristici ale produsului
c) definirea zonei geografice delimitate cu privire la legatura mentionata la litera (f) punctul (i) sau punctul (ii)
d) dovada faptului ca produsul este originar din zona geografica delimitata
e) descrierea metodei de obtinere a produsului si dupa caz, a metodelor locale autentice si invariabile,
f) elemente care sa stabileasca:
(i) legatura dintre calitatea sau caracteristicile produsului si mediul geografic
(ii) dupa caz, legatura dintre o anumita calitate, reputatia sau o alta caracteristica a produsului si originea geografica
g) numele si adresa autoritatilor sau, daca sunt disponibile, numele si adresa organismelor care verifica respectarea dispozitiilor caietului de sarcini
h) orice norma specifica de etichetare a produsului în cauza


Faze determinante ale înregistrarii unui produs în Registrul DOP, IGP si STG
I. Obtinerea documentului “certificate de conformitate in vederea obtinerii protectiei emis de O.L.C
II. Depunerea dosarului la MADR
III. Perioada de opozitie la nivel national (60 zile)
IV. Transmiterea documentatie necesare la Comisia Europeana
V. Perioada de opozitie la nivel european (2 luni)
VI. Publicarea inregistrarii in Jurnalul Oficial al UE


Situatia produselor înregistrate la nivel european ca denumiri de origine protejata, indicatii geografice protejate sau specialitati traditionale garantate
 - Italia 299
- Franta 253
- Spania 207
- Germania  120

- Alte tari din UE si dinafara Uniunii 1457

vineri, 9 octombrie 2015

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri a atins plafonul maxim alocat

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că valoarea totală nerambursabilă a proiectelor depuse prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, componenta aferentă zonei non-montane, a ajuns la nivelul maxim al sumei pentru care se pot primi cereri de finanțare în acest an.
Odată atins plafonul stabilit de 120% din alocarea disponibilă pentru componenta non-montană din cadrul Submăsurii 6.1 (77,84 milioane de euro) sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat. AFIR precizeaza că pentru zona montană din cadrul Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, se primesc în continuare cereri de finanțare, suma disponibilă ramasă este de 35,61 milioane de euro, sesiunea de depunere fiind deschisă până la 30 octombrie.

Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii anuale aferente unei componente din cadrul unei submăsuri se oprește înainte de termenul limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse, care au un punctaj estimat (prescoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate aferent lunii respective, atinge procentul de 120% din nivelul alocării aferente sesiunii anuale a componentei/ submăsurii respective, conform metodologiei în vigoare. 

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” are ca scop
  • instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri, ca şefi/manageri ai unei exploataţii agricole;
  • îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol, precum şi conformitatea cu cerinţele de protecţie a mediului, igienă şi bunăstarea animalelor și siguranţa la locul de muncă;
  • submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România cu un minim de cunoștinte de bază, să se instaleze ca şefi/manageri ai exploatației;
  • creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/manageri de exploataţie; 
  • încurajarea tinerilor şi a familiilor din mediul rural de a se stabili în mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei naţionale în general.

Cei care nu au reusit sa obtina o finantare anul acesta isi vor putea “incerca norocul” anul viitor.

luni, 27 aprilie 2015

UE e finanteaza 2 programe de promovare a produselor agroalimentare pe pietele externe

Uniunea Europeană a aprobat fonduri pentru 2 programe românesti de promovare a produselor agroalimentare pe pietele din UE si din tările terte. Cele 2 programe aprobate fac parte dintr-un lot de 41 programe aprobate spre finantare de Comisia Europeană în data de 21 aprilie 2015.
Un număr de 17 dintre aceste programe vizează piata internă a Uniunii Europene, în timp ce restul de 24 au în vedere exporturile către tări terte, inclusiv găsirea de piete alternative (ca urmare a embargoului rusesc). Tările terte si regiunile vizate sunt: Orientul Mijlociu, America de Nord, Asia de Sud-Est, China, Japonia, Coreea de Sud, Africa, Rusia, Belarus, Kazahstan, Australia si Norvegia.

Primul este cel propus de Asociatia Natională a Crescătorilor de Ciuperci din România si are în vedere promovarea pe pietele din România si Grecia a legumelor si fructelor proaspete. Programul va avea o durata de 3 ani si un buget total de peste 1,5 mil. euro, din care aproape 0,77 mil. reprezintă cofinantare europeană.

Cel de-al doilea program a fost propus de Romconserv si se axează pe promovarea uleiului de măsline/măslinelor, precum si a fructelor si legumelor procesate, pe pietele din Azerbaidjan, Belarus, China si Rusia. Programul va dura tot 3 ani si are un buget total de peste 1,46 mil. euro, din care 0,73 mil sunt fonduri europene.


Presedintele asociatiei Nationale a Producatorilor de Ciuperci din România este suparat deoarece pentru “ciuperci” nu s-a acordat sprijinul cerut de asociatie.

joi, 19 martie 2015

S-a publicat fisa masurii “6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” PNDR 2014-2020


De mai bine de 1 an tinerii fermieri asteaptă lansarea noilor linii de finantare nerambursabilă prin PNDR 2014-2020. După o intarziere de cca. 1 an fată de data la care lumea spera că noul program se va lansa, in sfarsit pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale au apărut fisele măsurilor (fise care probabil vor mai suferi mici modificări).
Acum tinerii care doresc să-si infiinteze o fermă la tară pot incepe activitătile pregătitoare in vederea accesării sub-masurii “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.
Potrivit fiselor publicate tinerii interesati să obtină o finantare nerambursabila vor trebui să indeplinească mai multe criterii, pe care vi le prezentăm in continuare.

Descrierea operațiunii
In cadrul acestei sub-măsuri se va sprijini instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri, ca şefi/manageri ai unei exploataţii agricole.
Instalarea ca tânăr fermier este un proces care implică realizarea unor etape. Acest proces trebuie să fi început și să fie încă în curs de desfășurare în momentul în care tânărul fermier depune cererea de finanţare pentru accesarea sprijinului acordat prin intermediul acestei sub-măsuri.
· Înregistrarea tânărului fermier ca micro-întreprindere/întreprindere mică cu maximum 24 de luni înaintea depunerii cererii de finanţare (între timp, fermierul pregătește planul de afaceri, organizează activităţile administrative, achiziționarea bunurilor pentru noua întreprindere, etc.); Acest pas trebuie să fie încheiat înaintea depunerii cererii de finanţare pentru această sub-măsură;
· Depunerea formularului de cerere de finanţare împreună cu planul de afaceri (documentele justificative legate de baza materială cu activele deținute la momentul depunerii cererii de finanţare);
· Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a planului de afaceri.
Sprijinul financiar va fi acordat pe baza unui plan de afaceri pentru dezvoltarea exploatației.
Măsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu un minim de cunoștinte de bază, să se instaleze ca şefi/manageri ai exploatației.


Tip de sprijin
Sprijin la instalare: sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară pentru implementarea obiectivelor prevăzute în planul de afaceri pentru a facilita tânărului fermier începerea activităților agricole.

Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei/cinci* ani si este de:
· 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 S.O. și 50.000 S.O.;
· 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O. și 29.999 S.O..
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de primă în două tranșe, astfel:
· 75% din cuantumul sprijinului la încheierea deciziei de finanțare;
· 25% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția implementării corecte a planului de afaceri, fără a depăși trei/cinci* ani de la încheierea deciziei de finanțare.
În cazul neimplementării corecte a planului de afaceri, sumele plătite, vor fi recuperate proporțional cu obiectivele nerealizate.

Costuri eligibile
Sprijinul se acordă în vederea facilitării stabilirii tînărului fermier în baza Planului de Afaceri (PA). Toate cheltuielile propuse în PA, inclusiv capitalul de lucru şi activităţile relevante pentru implementarea corectă a PA aprobat pot fi eligibile, indiferent de natura acestora.


Beneficiari
· tânărul fermier așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013*, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;
· persoană juridică cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier, așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.
Nota: tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații;

Condiții de eligibilitate
· Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici;
· Solicitantul deţine o exploataţie agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 şi 50.000 S.O. (valoare producţie standard);
· Solicitantul prezintă un plan de afaceri;
· Solicitantul deține competențe și aptitudini profesionale, îndeplinind cel puțin una dintre următoarele condiții:
-   studii medii/superioare în domeniul agricol/veterinar/economie agrară;
-   cunoștințe în domeniul agricol dobândite prin participarea la programe de instruire
sau
-   angajamentul de a dobândi competențele profesionale adecvate într-o perioadă de grație de maximum 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului;
· În cazul sectorului pomicol, vor fi luate în considerare pentru sprijin doar speciile eligibile și suprafeţele incluse în Anexa II din STP, exceptând cultura de căpșuni în sere si solarii.

Alte angajamente
· Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult nouă luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
· Solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data instalării;
· Înaintea solicitării celei de-a doua tranșe de plată, solicitantul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20 % din valoarea primei tranșe de plată (cerința va fi verificată în momentul finalizării implementării planului de afaceri);
· În cazul în care exploatația agricolă vizează creșterea animalelor, planul de afaceri va prevede în mod obligatoriu amenajări de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu).


Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție
· Principiul comasării exploatațiilor, având în vedere numărul exploatațiilor preluate integral;
· Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol;
· Principiul sectorului prioritar care vizează sectorul zootehnic (bovine, apicultură, ovine și caprine) și vegetal (legumicultura, inclusiv producţia de material săditor, pomicultură și producția de seminţe);
· Principiul potențialului agricol care vizează zonele cu potențial determinate în baza studiilor de specialitate;
· Principiul raselor/ soiurilor autohtone.
Principiile de selecție vor fi detaliate suplimentar în legislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al R(UE) nr. 1305/2013 urmărind ăasigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.
De asemenea, principiile de selecție vor asigura dezvoltarea echilibrată a agriculturii din România, ponderea criteriilor de selecție realizându-se în funcție de evoluția programului și nivelul de dezvoltare al sectoarelor prioritare identificate în strategia programului.

Cei ce vor să obtină o finantare nerambursabilă trebuie sa fie atenti la principiile privind stabilirea criteriilor de selecție.
Anumite conditii sunt date de natură/amplasament si nu poti face nimic pentru ca cererea ta de finantare să fie mai bine punctată, dar altele pot fi pregătite din timp pentru a avea un punctaj mai bun la evaluare (de ex: nivelul de instruire).



Ghidul final si data lansarii efective a liniei de finantare vor fi publicate pe paginile de internet www.madr.ro si www.afir.info


Succes !

joi, 15 ianuarie 2015

Excedent de jumătate de miliard de euro în comerţul cu produse agroalimentare după primele 10 luni din anul 2014


Potrivit unui Comunicat de Presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din 15 Ianuarie 2015 excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare din primele zece luni ale anului 2014 a fost de 496,5 mil. euro, mai mare cu 314,5 mil. euro faţă de aceeaşi perioadă din 2013, când surplusul balanţei a atins valoarea de 182.0 mil. euro.

Exporturile de produse agroalimentare din perioada ianuarie-octombrie 2014 au însumat 4.488,9 mil. euro, cu 397,0 mil. euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2013 (+9,7%), în timp ce importurile, totalizând 3.992,4 mil. euro, au crescut uşor (+2,1%), depăşind cu 82,5 mil. euro valoarea înregistrată în primele zece luni din 2013.

Grâul, ţigările, porumbul şi seminţele de floarea-soarelui sunt produsele cu cele mai mari ponderi în total exporturi. Ele au contribuit la obţinerea a peste jumătate din veniturile încasate.

Nivelul record al excedentului comercial s-a datorat în cea mai mare măsură exporturilor de ţigări şi seminţe de rapiţă, care, raportat la aceeaşi perioadă din anul precedent, au adus venituri suplimentare de 143,6 mil. euro şi respectiv, 143,4 mil. euro. Încasări majorate s-au mai obţinut, în principal, la grâu (+66,7 mil. euro), porumb (+67,3 mil. euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+28,9 mil. euro) şi nuci (+19,8 mil. euro). Comparativ cu primele zece luni din 2013, au scăzut exporturile de seminţe şi ulei de floarea-soarelui, cu 100,9 mil. euro, şi respectiv, cu 21,3 mil. euro, precum şi la carnea de pasăre (-15,1 mil. euro).

Pe total valoric, creşterea importurilor la o serie de produse (tutun brut +29,3 mil. euro, carne de pasăre +23,9 mil. euro ş.a.) a fost compensată parţial prin scăderea achiziţiilor de zahăr (-56,6 mil. euro), ţigări (-22,2 mil. euro), porumb (-14,3 mil. euro), grâu (-10,2 mil. euro) ş.a.

luni, 15 decembrie 2014

15 Decembrie 2014 - ultima zi pentru plata celei de-a doua tranşe din impozitul agricol


Atentie: este scadenţa de plată pentru cea de-a doua tranşă de 50% din impozitul pe veniturile din agricultură. 
Fermierii care realizează venituri din agricultură mai mari decât plafoanele stabilite prin Ordonanţa 8/2013 trebuie să-şi plătească a doua rată (50%), ultima pe 2015, din impozitul pe aceste venituri. Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectuează în două rate egale, astfel: 50% până la data de 27 octombrie inclusiv şi 50% până la data de 15 decembrie inclusiv.

Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit.

Conform legislatiei in vigoare fermierii trebuiau sa depuna din luna mai Declaraţia 221 la Fisc sau, după caz, la Primărie (în localităţile în care nu există administraţii financiare).
Potrivit Art. 74 alin. 2 din Codul Fiscal, contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligaţia de a depune anual o declaraţie la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs.
În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei îi revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice.

Pentru ce se plateste impozit
Potrivit legii se impoziteaza veniturile din activităţi agricole (obţinute individual sau într-o formă de asociere) din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea, creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.
Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine. Totodată, persoanele care realizează venituri din activităţi agricole impozitate la norma de venit datorează şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile agricole impozabile.


Venituri neimpozabile
Potrivit Art. 72. Din Ordonanţa 8/2013 nu sunt venituri impozabile veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare naturala a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica.
Deasemenea sunt venituri neimpozabile cele realizate in limitele stabilite potrivit tabelului urmator:

Produse vegetale
Suprafata
Cereale
pana la 2 ha
Plante oleaginoase
pana la 2 ha
Cartof
pana la 2 ha
Sfecla de zahar
pana la 2 ha
Tutun
pana la 1 ha
Hamei pe rod
pana la 2 ha
Legume in camp
pana la 0,5 ha
Legume in spatii protejate
pana la 0,2 ha
Leguminoase pentru boabe
pana la 1,5 ha
Pomi pe rod
pana la 1,5 ha
Vie pe rod
pana la 0,5 ha
Flori si plante ornamentale
pana la 0,3 ha


Animale
Nr. de capete/Nr. de familii de albine
Vaci si bivolite
pana la 2
Ovine si caprine
pana la 10
Porci pentru ingrasat
pana la 6
Albine
pana la 50 de familii
Pasari de curte
pana la 100



sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Care este distanta minima la care trebuie amplasata o ferma de porci fata de zonele locuite ?


De când Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat că România va trimite atașați agricoli în cele mai importante țări in care am putea exporta, probabil începând cu anul 2015, iar China este prima țară vizată, multi au inceput să se gândească că infiintarea unei ferme de porci nu e o idee rea. Dacă planurile guvernantilor devin realitate nu vom fi in stare să producem atâta cât cer chinezii. Si chiar dacă nu ne ies planurile cu chinezii ne gândim la faptul că populatia globului este in continuă crestere si ca atare cererea de carne va avea si ea un trend ascendent.

Primul pas pentru oricine se gândeste la această idee de afaceri este să aleagă o locatie pentru infiintarea fermei. Evident, trebuie să fie un loc care să iti permită extinderea in cazul in care afacerea merge bine, si unde să ai acces la utilitati (energie, apa).
Dacă iti pui ferma undeva in mijlocul campului in mod sigur vei avea spatiu pentru extinderi ulterioare, dar poti avea surpriza să te coste “o avere” racordarea la reteaua de energie electrică. Asa că ar fi bine să iti faci ferma cat mai aproape de retelele de utilităti existente, adică aproape de sat. In această situatie pot apare insă probleme, deoarece există anumite reglementări care interzic amplasarea fermelor de animale la distante mici de zonele locuite.
Pe data de 21 februarie 2014 in Monitorul Oficial nr. 127 a fost publicat Ordinul nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.

Potrivit Art. 11 din acest ordin distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele:

– Ferme de porci, între 7–20 de capete: .........................  100 m
– Ferme de porci, între 21–50 de capete: .......................  200 m
– Ferme de porci, între 51–1.000 de capete: ..................   500 m
– Complexuri de porci, între 1.000–10.000 de capete: ... 1.000 m
– Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ......... 1.500 m
– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ......... 1.000 m
– Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: ... 1.000 m

Teoretic o mică fermă de porci o poti face la 100 m de zona locuită, dar mai mult ca sigur că vei avea nevoie si de o platformă pentru depozitarea dejecţiilor porcine, ceea ce inseamnă că trebuie să iti faci ferma la o distantă de minim 1.000 m de “ultima casă”.
Oricum, fată de distantele prevazute in acest Ordin ar mai trebui sa lasi niste spatiu, deoarece poti să ai surpriza neplăcută ca vecinii să reclame că sunt deranjati de miros, chiar dacă esti la 1.000 m de casa lor.

sâmbătă, 25 octombrie 2014

Fermele de subzistentă - o sansă pentru o viată sănătoasă, dar o piedică in calea agriculturii moderne


Potrivit ultimului recensământ in satele și comunele României trăiesc 9.256 mii de locuitori, ceea ce reprezintă aprox. 46% din totalul populaţiei (INS). Faţă de penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul rural a scăzut 1,3 %, dar in continuare avem o pondere ridicată a polulatiei in mediul rural. La fel, si ponderea sectorului agricol în economia României este ridicată. Conform datelor statistice din ultimii ani ponderea sectorului agricol în economia României rămâne aproape dublă faţă de media statelor din jurul nostru (ex: Polonia şi Ungaria) şi chiar de peste trei ori mai mare decât media europeană. 
Desi agricultura pare să fie o activitate importantă pentru români, cand vorbim de productie si productivitate cifrele nu arată deloc bine pentru noi. România prezintă discrepanţe semnificative faţă de UE 27 şi în materie de productivitate a sectorului agricol: chiar şi în anii agricoli favorabili, nivelul productivității se situează sub 50% din media UE 27 ! Unul din principalele motive ale acestor performante economice extrem de modeste o reprezintă ponderea ridicată a agriculturii de subzistentă.
Dimensiunea medie a unei ferme în Uniunea Europeană este de 14,3 ha, iar în România de 3,45 ha (de peste 4 ori mai mică). Un procent de 93% din numărul total de ferme româneşti aveau o suprafață mai mică de 5 hectare (în 2010) și dețineau 29,6% din totalul suprafeţei agricole utilizate, in timp ce in UE ponderea fermelor sub 5 hectare este de 69%, iar suprafața ocupată de acestea de 6%.
Fragmentarea excesivă a proprietății influențează negativ punerea în valoare a resurselor agricole, avand efecte nefavorabile asupra economiei rurale şi asupra veniturilor agricultorilor. Teoretic, sau mai bine zis in cifre, Romania ar sta mult mai bine dacă micile ferme ar fi desfiintate si am avea si noi exploatatii de mari dimensiuni. Asta le-ar permite marilor fermieri români să isi crească productivitatea si să obtină produse agricole la preturi competitive, poate chiar mai bune decat cele ale fermierilor din tările dezvoltate din UE. Pană aici nimic rău, căci asta ar insemna scăderea importurilor, si pană la urmă scăderea preturilor la alimente, lucru dorit de toti cetătenii României.
Intrebarea care se pune dacă implementarea unor măsuri de descurajare a micilor fermieri este benefică din toate punctele de vedere. Nu trebuie să stăm mult pe ganduri ca să ne dăm seama că renuntarea la micile ferme ar fi din anumite puncte de vedere un pas inapoi.
De curand in Romania a avut loc un eveniment interesant, care confirmă această teorie. Ministerul Agriculturii împreună cu USAMV Bucuresti au organizat o conferintă cu tema "Ferma de familie hrăneste lumea, protejand Planeta".  O bună parte din expertii care au participat la acest eveniment au fost de acord că produsele oferite de fermele de familie răspund mai bine cerintelor consumatorilor si că aproximativ 85% din produsele agroalimentare romanesti ating un standard ridicat de calitate. Pe de altă parte a fost scos in evidentă faptul că produsele noastre sunt bune si sănătoase, dar nu sunt competitive pe piata internatională din cauza pretului ridicat.
Este clar că o entitate economică nu poate supravietui multă vreme dacă nu are preturi competitive, si daca ne gandim doar la asta ar trebui sa renuntam la ideea fermelor mici, dar in acest caz nu trebuie să uităm un lucru foarte important: săntătea omului. Marii fermieri obtin o productivitate ridicată folosind chimicale si organisme modificate genetic. Acest lucru este necesar, căci agricultura mondială nu poate face fată cresterii populatiei si ritmului de crestere a cererii pentru produse agricole, dar in acelasi timp agricultura trebuie să le ofere solutii si celor care doresc să trăiască sănătos. In prezent in Romania dacă vrei să mănânci sănătos cea mai bună solutie este să iti faci o mică fermă la tară sau, in cazul in care nu ai acestă posibiltate, să inchei un contract cu un mic fermier care să iti livreze periodic produse ecologice.
Probabil că si in România numărul fermelor de subzistentă ar trebui să scadă, dar in mod sigur desfiintarea acestora nu ar fi o ideea prea bună pentru sănătatea romanilor. Cârcotaşii vor spune că argumentele folosite mai devreme pentru incurajarea micilor ferme sunt false, deoarece si micii fermieri folosesc mai nou chimicale. Este adevărat: multi “au imbrătisat avantajele chimicalelor”, si tocmai de aceea cel mai bun lucru pentru Romania ar fi ca statul, prin programele pe care le implementeaza să sprijine micile ferme care produc ecologic. Astfel s-ar salva mii de locuri de muncă iar cetătenii României ar avea sanse mai mari să ducă o viată sănătoasă.

Nu distrugeti micile ferme ecologice ! Vom regreta cu totii mai tarziu !


V.T.

luni, 13 octombrie 2014

România va beneficia în 2014-2020 de peste 9 miliarde euro din FEADR


România va beneficia în perioada 2014-2020 de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), a declarat pentru AGERPRES, Carmen Mihaela Boteanu, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

'Unul din programele prin care acești bani vor ajunge în România este Programul Național de Dezvoltare Rurală, care va beneficia de un buget de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), plus buget de stat, cofinanțare națională', a afirmat Boteanu referindu-se la oportunitățile de finanțare de care va beneficia țara noastră.
Ea a precizat că banii se vor aloca atât pentru exploatații agricole, ferme zootehnice și vegetale, cât și pentru procesare, punându-se accent pe crearea lanțului scurt de aprovizionare, adică investiții care să cuprindă atât ferme, cât și depozite unde se colectează, sortează, procesează, astfel încât produsele să aibă o valoare adăugată mult mai ridicată și evident să fie competitive pe alte piețe.
Tot în cadrul acestui program există posibilități de finanțare pentru infrastructură, România având mare nevoie de acest tip de investiții, a adăugat Boteanu.
'Fondurile vor fi folosite pentru infrastructura de transport, infrastructură de apă potabilă și ape uzate, dar și de investiții educaționale, sociale, chiar și în domeniul sănătății, adică dispensarele din mediul rural.
O alocare semnificativă, de circa 30% din suma totală, va fi îndreptată spre măsurile de agromediu și climă, în vreme ce Grupurile de Acțiune Locală (GAL), care contribuie la dezvoltarea comunității, beneficiază de o alocare de 700 milioane euro. GAL-urile pot dezvolta proiecte atât pe parte de proiecte de infrastructură, cât și pe parte de mediu de afaceri', a precizat Carmen Mihaela Boteanu.

Sursa: AGERPRES

luni, 28 aprilie 2014

Agricultura a beneficiat de 15 miliarde de euro din fonduri europene in ultimii 10 ani

sursa foto: AGERPRES
Agricultura din România a beneficiat din 2003 și până în 2013 de 15 miliarde de euro din fonduri europene, a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Realitatea TV.

"Din 2003 și până în 2013, chiar și în 2014, au intrat în România 15 miliarde de euro din fonduri de pre-aderare și din alte fonduri la care am avut acces. În anul 2003, când am avut acces la programul Sapard, și de aici și experiența pe care a dobândit-o MADR în gestionarea fondurilor europene, a intrat o sumă foarte mică, 6 milioane de euro, iar în anul 2004 circa 232 de milioane de euro. Am ajuns, însă, în 2013 să avem 2,7 miliarde de euro", a spus Constantin.
Acesta a reamintit că anul trecut a fost primul an în care balanța comercială cu produse agricole a fost pozitivă, menționând totodată importanța de a investi în agricultură, domeniul cu cele mai importate surse de finanțare din fonduri europene.
"Am reușit pentru prima dată, după 20 de ani, să avem balanța cu produse agroalimentare pe pozitiv, adică să reușim să exportăm mai mult decât importăm. Aș vrea să vă dau un sfat și dumneavoastră și telespectatorilor: investiți în agricultură, este domeniul care are cea mai importantă sursă de finanțare din fonduri europene", a subliniat ministrul Agriculturii.
Întrebat dacă i-a dat acest sfat și președintelui Băsescu, șeful MADR a replicat: "Nu i-am dat acest sfat. Nu am fost întrebat, dar i-aș fi dat acest sfat"
"Dincolo de subiectul legat de Nana, faptul că politicieni de vârf în conducerea statului, chiar și președintele Romaniei, investesc în agricultură este un motiv de mândrie. Eu îi sfătuiesc pe toți, pentru că agricultura reprezintă cu adevărat cel mai important motor de creștere în zilele noastre și în perspectivă", a adăugat Daniel Constantin.


SURSA: AGERPRES

luni, 31 martie 2014

Opinia directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație despre risipa de alimente

La Bucuresti se desfăsoara în perioada 29 martie - 4 aprilie 2014 Conferința Regională FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) pentru Europa și Asia Centrală (ERC). Cu acest prilej José Graziano da Silva, Directorul General al Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație FAO și a transmis următorul mesaj:

Anual tone de fructe și legume care au doar mici imperfecțiuni sunt aruncate deoarece oamenii refuza sa le cumpere. Alimentele aruncate de consumatori sau de către magazinele și restauranele care le servesc sunt doar o parte din problemă.
Problema pierderilor înregistrate în rândul consumatorilor în țările cu venituri mici nu este așa de mare, însă cantități uriașe de alimente sunt irosite încă din primele faze ale lantului alimentar.
Pierderile alimentare — de la nivelul fermelor, din timpul procesării, transportului, depozitării și expunerii pe tarabele din piațe — compromit securitatea alimentară în multe zone din Europa și Asia Centrală. În tările în curs de dezvoltare, pierderile înregistrate după recoltare se ridică la un procent de până la 40% din producție.
În Europa, dacă adunăm volumul de alimente aruncate sau risipite de-a lungul întregului lanț alimentar, ajungem la cantități cuprinse între 280 și 300 kg pe cap de locuitor pe an.
Luate împreună, risipa alimentară și pierderile înregistrate la nivel mondial sunt estimate undeva la 1,3 miliarde de tone. Aceasta reprezintă o treime din producția de alimente la nivel mondial. 


Dacă privim spre viitor, cu o populatie globală care va ajunge la nouă miliarde de oameni până în anul 2050, vedem că cerințele legate de asigurarea hranei vor crește continuu. Dacă pierderile cauzate de risipa alimentară ar putea fi reduse la jumătate, creșterea necesară pentru acoperirea nevoilor de hrană ale populației globale ar putea ajunge la doar 25% și nu la 60% cât este estimat în prezent.


Risipa alimentară și deșeurile cauzate de aceasta înregistrează un impact deosebit și asupra mediului înconjurător. Atunci când alimentele sunt risipite sau aruncate, energia, resursele de apă și pământ utilizate pentru producerea lor sunt și ele risipite. Aproximativ 3,3 giga-tone de emisii de gaze cu efect de seră sunt eliberate în atmosferă anual pentru a produce alimente care nu ajung să fie consumate nicodată. În termeni economici ar trebui luate în considerare următoarele: costurile anuale înregistrate ca urmare a risipei și deșeurilor alimentare, exprimate în prețuri de producător, se ridică la 750 de miliarde de USD. Dacă ar fi să luăm în considerare prețurile la nivel de comercianți și costurile legate de mediu, suma respectivă ar putea fi și mai mare. 
Din orice perspectivă am discuta — etică, economică, de mediu sau în termeni de securitate alimentară — pur și simplu nu mai putem tolera pierderea anuală a unei treimi din toată hrana care se produce la nivel mondial.

extras de pe AGERPRES

vineri, 21 februarie 2014

Noi probleme pentru micii fermieri care isi vand produsele pe marginea drumului sau desfasoara activitati de comert ambulant

conditii vanzare mici fermieri
In Monitorul oficial din 18 februarie 2014, a fost republicată legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite.
Potrivirt articolului 1 din legea republicată constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate infracţiuni, următoarele:
a) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege;
b) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării, consilii judeţene sau prefecturi;
……………………………..
e) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii. Documentele de provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege;

Desi la prima vedere această lege pare să aibă implicatii asupra agriculturii ea ii va afecta pe o parte din micii fermieri. De aceea, in continuare vom face cateva recomandări micilor producători agricoli care isi vand produsele direct populatiei.

In cazul in care sunteti un mic producător care isi vinde marfa clientilor in piete, targuri si expozitii, in fata casei pe marginea drumului sau ambulant in zone publice trebuie:
  • să fiti detinătorul unui certificat de producător. Verificati dacă toate produsele pe care le comercializati sunt inscrise in certificatul dvs.;
  • să faceti un aviz de însoţire a mărfii pentru marfa pe care o transportati de la ferma dvs. la locul de vanzare al mărfii;
  • să vindeti marfa doar in piete autorizate;
  • in cazul in care faceti comert ambulant in alte locuri decat pietele agroalimentare trebuie să verificati dacă locatiile in care vindeti sunt autorizate de primaria din localitatea respectivă;
  • in cazul in care doriti să vă vindeti marfa la domiciliu, in fata casei, să solicitati de la primarie o autorizatie pentru vanzarea mărfii in locul respectiv!



Cei care obisnuiesc să isi vandă marfa la diverse targuri si expozitii trebuie să tină cont de faptul că au dreptul să isi vandă marfa către vizitatori, în cadrul festivalurilor, târgurilor, saloanelor sau al altor manifestări expoziţionale, cu condiţia ca acestea să facă obiectul manifestărilor respective (conform Legii   Nr. 650 din 7 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă). Cu alte cuvinte dacă este un targ de produse ceramice iar organizatorii nu au mentionat că se pot vinde si produse agricole nu aveti voie să vă vindeti marfa.


V.T.